România se află pe locul 28 din 99 de ţări în ceea ce priveşte sustenabilitatea turismului, însă, la anumite aspecte, precum sprijinirea comunităţilor locale, se află încă departe de a-şi fi atins potenţialul maxim, afirmă Fundaţia Pro Economica, citând datele unui raport Euromonitor.

"Pe măsură ce turismul mondial evoluează, se vehiculează tot mai des că sustenabilitatea ar putea fi unul dintre elementele cheie care să stea la baza redresării economice post-pandemie în industria turismului. Un raport Euromonitor arată că România se află pe locul 28 în lume în ceea ce priveşte sustenabilitatea turismului, însă, la anumite aspecte, precum sprijinirea comunităţilor locale, suntem încă departe de a ne fi atins potenţialul maxim. Strategii precum 'de la fermă la furculiţă' sunt momentan prea rar implementate la nivel naţional (...) Experţii Euromonitor au analizat 99 de ţări din prisma sustenabilităţii ecologice, sociale şi economice, a riscului de ţară, precum şi a cererii actuale de servicii de turism, transport şi cazare sustenabile. După calculele finale, România s-a clasat în faţa unor ţări cu greutate, precum Australia, Grecia, Italia, Japonia sau chiar Marea Britanie, ori SUA, ţară care a şi dat naştere conceptului 'Farm-to-Table'", se arată într-un comunicat al fundaţiei.

Potrivit sursei citate, conceptul culinar ecologic "De la fermă la furculiţă" câştigă tot mai multă popularitate în ţările din Vest, în timp ce, în România, acesta se dezvoltă încă timid.

"Tendinţa de a consuma produse locale s-a născut atât din dorinţa de a susţine micii antreprenori, fermierii locali şi implicit a încuraja dezvoltarea agriculturii, dar şi pentru a avea cât mai multe produse 'de origine controlată'. În afara României, tot mai multe hoteluri şi pensiuni, inclusiv unele de lux aflate pe insule private, şi-au făcut propriile grădini de legume sau chiar mici ferme, pentru a se asigura că oaspeţii lor consumă produse locale, verificate şi de cea mai bună calitate. Pentru unii a devenit chiar un mod de viaţă, iar la nivel de UE se acordă o importanţă tot mai mare acestei iniţiative, în urmă cu mai bine de un an fiind inclusă în Pactul Ecologic European prin Strategia 'Farm2Fork' dezvoltată de Comisia Europeană. Susţinătorii acestui demers consideră că mâncarea astfel preparată este sigură, hrănitoare şi de înaltă calitate, standardul global pentru durabilitate", notează reprezentanţii Fundaţiei Pro Economica.

De altfel, entitatea susţine în implementarea iniţiativei în România, prin proiecte de dezvoltare a regiunii Transilvania.

"Printre cei care se implică în propulsarea conceptului Farm-to-Table în România se află fundaţia Pro Economica, organizaţie ce urmăreşte crearea unui lanţ auto-sustenabil în agricultura şi stimularea a trei domenii interdependente: turism, agricultură şi comerţ, investind zeci de milioane de euro, fonduri nerambursabile, în mai multe proiecte turistice din Transilvania. Prin proiectele de dezvoltare a regiunii în trei paşi se numără şi finanţări acordate crescătorilor de animale şi producătorilor de legume, fructe, lactate şi miere. Peste 5.000 de astfel de microproiecte au fost susţinute de Pro Economica, acordându-se peste 65 milioane de euro micilor agricultori prin proiecte în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Alte poveşti de succes finanţate de Fundaţia Pro Economica sunt Programul Câmpia Mureşului şi Programul Câmpia Bistriţa-Cluj, în cadrul cărora s-au finanţat sute de proiecte în valoare totala de circa 7,5 milioane de euro. Cu banii primiţi, fermierii şi-au achiziţionat utilaje precum tractoare, remorci, cositoare sau şi-au amenajat sere în care să cultive mai eficient legumele", susţine sursa citată.

Până în prezent, au fost acordate finanţări de circa 54 de milioane de euro pentru dezvoltarea şi înfiinţarea unităţilor de cazare, iar printre exemplele de succes se află brânzeturile familiei Sandor din Mereşti, Harghita, servite în hotelurile din zonă şi la târgurile din Bucureşti.

Fundaţia Pro Economica este o organizaţie care are ca obiectiv principal îmbunătăţirea nivelului de trai al familiilor din România, dezvoltarea condiţiilor de viaţă economică, socială, culturală şi religioasă, bazată pe cercetări ştiinţifice şi tehnice. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)