Valoarea creditelor acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN) din România a atins nivelul record de peste 37,5 miliarde de lei la jumătatea anului 2021, după un avans de 6,7% în primele 6 luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, potrivit ultimei analize KeysFin.

"În anul pandemiei, creditele acordate de IFN-urile înscrise în Registrul General au crescut cu 2,3% la 35,2 miliarde de lei, însă în decembrie 2020 rămâneau cu 4% sub nivelul istoric de 36,8 miliarde de lei atins în decembrie 2008", conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES.

Din punctul de vedere al ponderii din total, IFN-urile incluse în categoria Activităţi multiple de creditare au acordat peste 98% din totalul împrumuturilor, în timp ce instituţiile incluse în categoria Leasing financiar au creditat doar 1,8% din total, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR) de la sfârşitul lui iunie 2021, se menţionează în comunicat.

"Dacă iniţial pandemia s-a tradus printr-o reticenţă a IFN-urilor în creditarea economiei, în baza creşterii aversiunii la risc, dar şi a scăderii cererii ca urmare a incertitudinilor legate de propria poziţie financiară, în toamna lui 2020 lucrurile au început să revină la normal, iar în prima jumătate a lui 2021 am atins maximumul istoric pentru valoarea creditelor acordate de IFN-uri. Cele 2 programe guvernamentale "IMM Leasing" şi "IMM Factor" pot susţine piaţa în cazul implementării, însă riscul major pe termen scurt îl reprezintă deteriorarea semnificativă a portofoliului de credite acordate de IFN-uri prin prisma accentuării vulnerabilităţilor companiilor şi ale populaţiei, ca urmare a impactului economic al valului 4 de COVID-19, a deprecierii monedei naţionale, precum şi a scumpirii creditării, materiilor prime, energiei şi gazelor", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

Spre deosebire de sectorul bancar, IFN-urile creditează în special companiile nefinanciare (77% versus 46% în cazul instituţiilor de credit, potrivit datelor de la sfârşitul primului trimestru din 2021). Din punct de vedere al dimensiunii companiilor, datele BNR arată că IFN-urile locale au finanţat preponderent sectorul IMM-urilor (aproximativ 85% din valoarea creditelor acordate sectorului companiilor nefinanciare, potrivit datelor din martie 2021), subliniază sursa citată.

Companiile încă apelează la creditele în valută, în timp ce populaţia s-a reorientat în ultimii ani către împrumuturi în moneda naţională, fapt ce-i supune pe cei din urmă unui risc de dobândă în creştere (82% dintre creditele IFN acordate firmelor sunt în valută, comparativ cu doar 9% în cazul populaţiei, potrivit datelor de la sfârşitul primului semestru al anului 2021), arată analiza.

După valoarea activelor totale, Unicredit Leasing Corporation IFN SA a fost cel mai mare IFN din România, cu 5,3 miliarde de lei, reprezentând 13% din total în anul 2020. Pe locurile următoare s-au situat: BCR Leasing IFN SA, cu active totale de 2,7 miliarde de lei (7% din total), Unicredit Consumer Financing IFN SA, cu active totale de 2,3 miliarde de lei (6% din total), Deutsche Leasing România IFN SA şi Impuls Leasing Romania SA, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice analizate de specialiştii KeysFin.

De asemenea, în ceea ce priveşte rezultatul net, Unicredit Leasing Corporation IFN SA (liderul după activele totale) a avut cel mai mare profit dintre IFN-urile locale, de aproape 121 milioane de lei şi a generat 13,5% din total în 2020.

Pe locul al doilea după profitul net înregistrat în 2020 s-a situat Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri SA - IFN (deţinut integral de statul român), cu 96,5 milioane de lei, urmat de BT Leasing Transilvania IFN SA, cu 58 milioane de lei, Unicredit Consumer Financiang IFN SA, cu 57,9 milioane de lei şi Agricover Credit IFN SA, cu aproape 47 de milioane de lei.

Dacă din top cinci ar fi exclus FNGCIMM, pe locul 5 în topul profitabilităţii s-ar regăsi Ţiriac Leasing IFN SA, cu un profit net de 44,5 milioane de lei în anul pandemiei.

Analiza mai semnalează că datele BNR arată o corelaţie pozitivă şi puternică, de cel puţin 0,7 (cu excepţia absenţei legăturii dintre IFN şi fondurile de investiţii) între activele IFN şi cele ale celorlalte componente ale sistemului financiar (în special în raport cu cel bancar), fapt care se traduce printr-o probabilitate mai mare de contagiune în situaţia materializării unui risc de finanţare şi/sau lichiditate.

Rata creditelor neperformante (întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile), înregistrată de portofoliul de credite acordate de IFN-uri companiilor a fost de 2,5%, în timp ce în cazul populaţiei, datele BNR arată un nivel de 8,1% la sfârşitul lunii martie 2021.

În anul pandemiei, creditele restante şi îndoielnice au scăzut semnificativ, cu 24% la sută, ajungând la 471,7 milioane lei. Cu toate acestea, nivelul total al provizioanelor aferente creditelor restante şi îndoielnice a crescut cu 2% şi a ajuns la aproape 2,4 miliarde de lei, indicând încă de la sfârşitul anului trecut o deteriorare a serviciului datoriei aferent acestor credite, conform analiştilor KeysFin.

Analiza are la bază rezultatele raportate la Ministerul Finanţelor Publice de 165 de IFN-uri (93%) dintre cele 178 incluse în Registrul General al Băncii Naţionale a României, la data de 27 septembrie 2021.

KeysFin oferă soluţii 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare şi juridice, rapoarte, grafice şi analize actualizate la zi despre companiile din România şi din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial. Cu un portofoliu de peste 700 de clienţi, KeysFin este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)