Un număr de 445 de consumatori au parcurs, în primele nouă luni ale acestui an, întregul proces de conciliere, respectiv depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părţi, ori au ajuns la o înţelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Potrivit unui comunicat remis miercuri AGERPRES, beneficiile rezultate din negocierea consumatorilor cu băncile au ajuns la 1,24 milioane euro în primele trei trimestre, iar valoarea totală a beneficiilor în cei cinci ani de activitate operaţională este de 5,25 milioane euro.

"Ceea ce observăm după primele nouă luni ale anului este o disponibilitate mai mare a consumatorilor şi băncilor de a ajunge la un compromis. 90% dintre negocierile derulate anul acesta în cadrul CSALB s-au încheiat prin împăcarea părţilor. Spre exemplu, în trei trimestre am avut doar două situaţii în care una dintre părţi s-a retras din negociere, faţă de 21 de situaţii de acest fel în perioada similară a anului trecut. Deşi numărul cererilor acceptate spre negociere este cu aproximativ 10% mai mic decât în 2020, valoarea mare a beneficiilor şi procentul ridicat al împăcărilor arată o înţelegere mai profundă a mecanismelor de conciliere, atât din partea băncilor, dar mai ales din partea consumatorilor, despre care putem spune că sunt mai centraţi pe rezultat, mai pragmatici decât în trecut", a afirmat Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare al CSALB.

În opinia sa, această atitudine poate veni şi din dorinţa consumatorilor care se confruntă cu probleme financiare de a găsi rapid o rezolvare pentru dificultăţile lor actuale.

"Incertitudinile privind evoluţia pandemiei, efectele acesteia asupra economiei, creşterea dobânzilor, creşterea puternică a preţurilor la energie electrică, la gaz şi la carburanţi, pun presiune pe capacitatea de rambursare a împrumuturilor bancare. În acest context, există posibilitatea creşterii ratei creditelor neperformante, motiv pentru care consumatorii trebuie să fie foarte precauţi pentru a nu înregistra restanţe. Recomandarea noastră pentru consumatori este să se adreseze băncii dacă au dificultăţi în achitarea ratelor, dar să nu depăşească 90 de zile de întârziere, situaţie în care întregul credit devine scadent. Iar dacă nu reuşesc să ajungă la o înţelegere cu creditorul, întotdeauna rămâne şi alternativa soluţionării amiabile în cadrul CSALB", a mai spus Alexandru Păunescu.

Conform CSALB, în primele nouă luni consumatorii au trimis 1.837 de cereri de negociere (o medie de 47 de cereri pe săptămână), dintre care 1.152 adresate băncilor şi 685 IFN-urilor.

"Se observă o creştere a numărului de cereri adresate IFN-urilor, ponderea acestor cereri fiind de 37% din total, faţă de 24% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Din păcate, aproximativ 80% dintre cererile adresate IFN-urilor vizează ştergerea înregistrărilor din Biroul de Credit, solicitări care nu pot face obiectul unei negocieri, în proporţie covârşitoare fiind clasate ca urmare a refuzului comercianţilor de a intra în procedurile de negociere", se mai precizează în comunicat.

Pe de altă parte, numărul de cereri adresate băncilor a scăzut în perioada primelor trei trimestre ale acestui an faţă de perioada similară din 2020: de la 1.557 cereri în primele nouă luni din 2020, la 1.152 cereri în primele nouă luni ale acestui an.

Potrivit sursei citate, evoluţia ultimilor ani indică o scădere semnificativă a numărului de cereri înregistrate la CSALB şi pentru care băncile şi-au exprimat refuzul de a intra într-o procedură de negociere: de la 80% în 2016, la 45% în 2018 şi 28% în 2020.

Astfel, în primele nouă luni ale anului 2021, procentul cererilor clasate ca urmare a refuzului nejustificat al băncilor a scăzut la 17% din totalul cererilor trimise, iar recomandarea CSALB către bănci şi IFN-uri este ca procentul de clasare să se menţină sub 20% până la finele anului.

"Este un obiectiv realizabil, cu atât mai mult cu cât sunt deja bănci mari în cazul cărora rata de respingere a cererilor, fără un motiv întemeiat, este de sub 10% ori chiar sub 5%", potrivit documentului.

Situaţia în cazul IFN-urilor este diferită: din 685 de cereri, doar cinci au fost acceptate spre negociere, iar alte 21 de solicitări au fost soluţionate direct între consumator şi comerciant, după sesizarea CSALB, dar fără a mai trece prin procesul de conciliere.

În urma unui studiu de piaţă iSense Solutions - Back to the Future (studiu care nu a fost comandat de CSALB), doar 18% dintre intervievaţi au răspuns că au probleme în relaţia cu băncile, iar 82% spun că nu întâmpină neînţelegeri. Pentru cei care au nemulţumiri, rezolvarea amiabilă este prima alternativă la care ar apela:

Cei mai dispuşi la negociere sunt consumatorii din regiunea Sud-Vest Oltenia (59% ar alege calea amiabilă), urmaţi de cei din Bucureşti-Ilfov (45% ar alege în primul rând serviciile CSALB). Studiul a fost făcut în luna septembrie pe 504 respondenţi şi a permis variante multiple de răspuns.

CSALB este o entitate înfiinţată ca urmare a unei Directive europene şi intermediază gratuit şi în mai puţin de trei luni negocierea dintre consumatori şi bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice judeţ al ţării pot trimite cereri către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), completând un formular online direct pe site-ul organizaţiei.

Astfel, dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialişti în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înţelegerea părţilor are puterea unei hotărâri în instanţă. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)