Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade" (recomandat pentru investiţii), se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Perspectiva negativă reflectă continua incertitudine privind implementarea politicilor menite să rezolve dezechilibrele bugetare structurale pe termen mediu şi impactul asupra finanţelor publice ale României de pe urma riscurilor persistente legate de pandemie şi a creşterii costurilor cu energia, apreciază Fitch.

Ratingul din categoria "investment-grade" este sprijinit de nivelul datoriei guvernamentale şi serviciul datoriei, care sunt sub nivelul altor ţări cu rating similar, şi PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste nivelul altor ţări cu rating similar şi sunt sprijinite de apartenenţa la UE. Acestea sunt contrabalansate de deficitul ridicat bugetar şi de cont curent, de un nivel redus al consolidării fiscale şi de rigidităţile ridicate ale bugetului, susţine agenţia de evaluare financiară.

Fitch se aşteaptă în continuare la o consolidare fiscală moderată pe termen scurt, deficitul general guvernamental, calculat pe baza metodologiei ESA, urmând să ajungă la 8% în 2021. O redresare mai rapidă decât se estima a veniturilor în perioada ianuarie-august a oferit autorităţilor marjă de manevră pentru a creşte cheltuielile legate de sănătate şi alte transferuri, România confruntându-se în prezent cu cel mai mortal val al pandemiei de coronavirus.

Riscurile descendente s-au accentuat inclusiv la obiectivul deficitului bugetar pe 2022 (6,2% din PIB conform Programului de convergenţă) deoarece planificata reducere cu 1,2 puncte procentuale a cheltuielilor ar putea fi compromisă de costurile cu sănătatea şi transferurile mai ridicate/salarii pentru a face faţă creşterii costurilor cu energia, deşi acestea ar putea fi parţial atenuate de profiturile mai ridicate ale companiilor energetice deţinute de stat, apreciază Fitch.

Conform PNNR-ului României, obiectivul autorităţilor este să aprobe şi să implementeze Legea unică de salarizare şi Legea privind pensiile publice până la mijlocul lui 2023, în timp ce există un angajament de a majora veniturile cu trei puncte procentuale din PIB până în 2025. Îndeplinirea acestor obiective este esenţială pentru a garanta primirea banilor din PNNR, în timp ce implementarea cu succes a reformelor ar putea ajuta la rezolvarea unora din principalele provocări fiscale structurale ale României. Totuşi, riscurile legate de implementare vor persista probabil (în special dacă va fi o criză politică prelungită), susţine agenţia de evaluare financiară. În acest context, Fitch estimează în prezent un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2023, printre cele mai mari în rândul ţărilor cu rating similar.

Conform scenariului de bază, Fitch estimează o creştere graduală a datoriei publice ca procent din PIB la 55,2% în 2023, de la 47,3% în 2020. Dinamicile datoriei publice rămân vulnerabile la potenţialele modificări ale încrederii pieţelor şi a schimbărilor politice adverse. Mai mult, macrodezechilibrele persistente, inclusiv un deficit extern ridicat, limitează răspunsul politic în eventualitatea unor macroşocuri, avertizează agenţia.

Fitch se aşteaptă ca economia să înregistreze o creştere de 7,2% în 2021, înainte de a se modera la o medie de 4,5% în 2022-2023. PIB-ul a depăşit deja nivelul din 2019 în primul trimestru din 2021, în urma redresării solide a cererii interne şi a rezilienţei economiei faţă de evoluţia pandemiei. Perturbările în lanţurile de aprovizionare (în special în sectorul auto) şi impactul costurilor mai ridicate cu energia ar putea afecta creşterea pe termen scurt.

Ca şi în alte ţări din regiune, sporirea presiunilor inflaţioniste devine din ce mai mult o provocare politică cheie. În septembrie, rata inflaţiei a urcat la 6,3%, comparativ cu limita superioară a ţintei BNR (2,5% +/-1pp), iar noi ajustări ale preţurilor energiei şi alimentelor vor face probabil ca inflaţia să depăşească 7% până la finalul anului (cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani).

BNR a majorat dobânda în octombrie la 1,5% şi este probabilă o nouă înăsprire a politicii monetare. Aceasta, combinată cu caracterul sezonier al costurilor cu energia, ar trebui să ducă la reducerea presiunilor inflaţioniste din trimestrul doi din 2022, dar o înăsprire a pieţei forţei de muncă ar putea duce la salarii şi preţuri mai ridicate.

Ratingul României ar putea fi revizuit în scădere în urma unei deteriorări a credibilităţii politice care ar duce, de exemplu, la o creştere a datoriei publice mai rapidă decât s-a estimat, ar reduce flexibilitatea financiară sau ar spori riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice. Pe plan extern, o deteriorare susţinută a balanţei de plăţi ar putea duce la înrăutăţirea ratingului României.

Ratingul României ar putea fi revizuit în creştere în urma îmbunătăţirii încrederii în strategia fiscală a Guvernului, care ar duce la atenuarea deficitului fiscal şi la stabilizarea datoriei publice ca procent din PIB pe termen mediu. Pe plan extern, o reducere a vulnerabilităţilor externe, de exemplu, printr-o îmbunătăţire susţinută a indicilor datoriei externe, ar putea duce la revizuirea în creştere a ratingului României. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

Ministerul Finanţelor: Fitch reconfirmă ratingul de ţară al României