Sistemul naţional de interoperabilitate va fi funcţional în maximum două săptămâni, când primii cetăţeni care nu vor mai fi nevoiţi să meargă la Direcţia de Taxe şi Impozite pentru certificatul de atestare fiscală vor fi cei din Sectorul 6, a anunţat preşedintele Autorităţii de Digitalizare a României (ADR), Octavian Oprea, la evenimentul "The Way Forward: România, în top 10 economii agile".

"ADR a dezvoltat şi urmează să lanseze primul sistem de interoperabilitate a sistemelor informatice şi a bazelor de date din sectorul public. Proiectul, aflat în faza finală de testare a securităţii, va permite interconectarea notarilor publici cu bazele de date ale direcţiilor locale de taxe şi impozite, pentru generarea Certificatului de Atestare Fiscală. Prin utilizarea acestei soluţii, peste 900.000 de persoane vor fi scutite, în fiecare an, de o deplasare către direcţiile de taxe şi impozite locale. Aplicaţia va fi pusă la dispoziţia Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR) de către ADR în format MVP (Minimum Viable Product), având în prima fază o interconectare cu Direcţia Generală de Taxe şi Impozite Locale Sector 6. Soluţia software va fi apoi extinsă prin interconectarea cu alte sisteme software/baze de date ale instituţiilor publice locale şi centrale", a precizat Octavian Oprea, preşedintele ADR, citat într-un comunicat transmis de Tudor Communication, organizatorul evenimentului.

Prima ediţie a Conferinţei de transformare digitală, organizată marţi la Bucureşti, a adus în discuţie probleme cheie pe care le întâmpină sectorul public şi privat pe drumul transformării digitale şi AI, pentru a susţine dezvoltarea unui mediu economic agil şi sustenabil.

Preşedintele ADR a amintit nevoia unei bune colaborări între cele două sectoare, astfel încât România să facă paşii necesari către accelerarea reformelor.

"O provocare foarte mare o reprezintă Acordul cadru de transformare digitală a administraţiei publice din România, a cărui valoare este de 30 milioane de euro, pentru 3 ani. Prin el, ADR schimbă modul în care instituţiile publice abordează zona de creare/dezvoltare a unor aplicaţii. Practic, achiziţionăm experţi, nu soluţii, în zona de business, dezvoltare de software, testare, implementare de tehnologii cum ar fi blockchain şi AI. Statul nu trebuie să se ocupe neapărat de dezvoltarea soluţiilor de software, ci să aibă capacitatea de a analiza livrabilul pe care privatul vine şi îl pune în funcţiune. Inovarea vine din privat, statul are rolul să controleze implementarea", a mai spus Oprea.

Tema digitalizării a fost abordată din mai multe perspective de către vorbitorii prezenţi, începând de la schimbările tehnologice care trebuie implementate la nivelul administraţiei locale, în educaţie, strategiile pentru transformarea oraşelor în "smart cities", până la cum răspunde mediul privat la provocările tehnologice.

Pandemia, însă, ne-a împins de la spate şi a adus un lucru bun din acest punct de vedere, iar autorităţile publice spun că vestitul dosar cu şină va dispărea curând.

Vlad Gheorghe, eurodeputat, a motivat existenţa acestuia spunând că "în mare parte, este generat de teama funcţionarilor de a nu avea probleme, de a se acoperi de hârtii, pentru că nu au încredere că documentele primite pe online vor putea dovedi că ei şi-au făcut treaba".

"În opinia mea, cadru legislativ avem, ne trebuie mai mult training pentru a instrui funcţionarii şi a-i linişti. Şi avem destui bani din fonduri europene", a adăugat el.

Paşii României spre digitalizare au fost puşi în oglindă cu cei făcuţi de alte state, în special de Estonia.

"În momentul în care Republica Moldova îţi dă clasă când vine vorba de digitalizarea serviciilor publice, începi să îţi pui nişte semne de întrebare. Mai ales că există resursă umană şi avem şi resurse financiare (...)", a declarat Yugo Neumorni, reprezentant CIO Council.

În România, una dintre cele mai dese întrebări legate de automatizare este "Digitalizarea ne va lăsa fără slujbe?". Alexandru Radu, Head of Business Growth, Arggo Consulting, a clarificat această dilemă citând un studiu făcut de MCKinsey Global Institute Report care arată că "mai puţin de 5% dintre slujbe constau în activităţi complet automatizabile, aşa că aş spune că slujbele noastre sunt complet la adăpost".

"Însă, 1 din 3 activităţi ar putea fi automatizate pentru 60% dintre slujbe. Aşadar, este o oportunitate uriaşă. Cei mai mulţi angajaţi văd automatizarea într-o lumină bună. Mai ales că, 40% dintre angajaţi petrec un sfert din săptămâna de lucru în activităţi repetitive. Şi 70% dintre ei spun că cea mai mare oportunitate ar fi reducerea acestui timp", a subliniat Alexandru Radu.

Compania Arggo Consulting a dezvoltat platforma Timeqode tocmai pentru a uşura munca angajaţilor şi a le da timpul înapoi. Este o platformă no code, de management al proceselor de business cu ajutorul căreia companiile pot crea aplicaţii web de business rapid.

În clasamentul indicelui DESI, România se situează pe locul 26 din 28 de state membre UE, în ceea ce priveşte competitivitatea în economia şi societatea digitală.

La evenimentul dedicat IT&C au participat reprezentanţi din mediul public, precum Marcel Boloş - preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest, Vlad Gheorghe - europarlamentar şi Viorel Băltăreţu - deputat în Parlamentul României, dar şi reprezentanţi ai mediului privat: Alexandru Radu - Head of Business Growth, Arggo Consulting, Andreea Vlănţoiu - avocat Data Protection, Daniel Homorodean - Vicepreşedinte Cluj IT Cluster, Daniel Pintilie - CEO şi fondator Watto Stations, Rodica Lupu, Fondator Ingenius Hub, Yugo Neumorni - reprezentant CIO Council, Andreea Paul - Fondator INACO şi Ella Ciupercă - Research Lead 360 Think Thank. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)