Ultima formă a OUG 118/2021 votată în Senat şi aflată în dezbatere la Camera Deputaţilor, prin care se doreşte compensarea facturilor la utilităţi, ar putea duce la creşteri de preţ sau chiar lipsă de energie, în condiţiile în care furnizorii îşi vor recupera cu întârziere banii de la stat, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România - AFEER, remis, joi, AGERPRES.

AFEER solicită participarea, alături de reprezentanţii celorlalţi actori din sectorul energetic, la dezbaterile din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor ale OUG 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022.

"Este necesară o consultare cât mai largă a specialiştilor din domeniul energetic, înainte de a lua decizii ce influenţează activitatea în sector", a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER.

Deşi acceptă că limitarea efectelor creşterilor de preţuri la energie electrică şi gaze naturale la clienţii finali prin compensarea unor sume din facturi este o metodă corectă, venită atât în sprijinul populaţiei, cât şi al companiilor, multe grav afectate atât de criză sanitară provocată de COVID-19 cât şi de criză energetică aflată în desfăşurare, furnizorii de energie îşi exprimă îngrijorarea că, prin modalitatea de aplicare a acestor compensări, se vor crea probleme în plus în sectorul energetic.

"De aceea am cerut să fim consultaţi şi să participăm la dezbaterile privind OUG 118/2021 din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, pentru a preîntâmpina aspectele neclare sau discutabile din acest act normativ", a susţinut Urluescu.

Una dintre neclarităţi se referă la modul în care furnizorii de energie electrică şi gaze naturale îşi vor recupera sumele alocate. Legislaţia, inclusiv în varianta OUG 118/2021 adoptată în Senat, este destul de imprecisă, având în vedere că nu se prevede foarte clar de unde şi când se recuperează sumele compensate.

În plus, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) au declarat că este imposibil că angajaţii ANRE să reuşească să verifice, în fiecare lună, aproximativ 7 milioane de facturi, o condiţie esenţială pentru recuperarea sumelor de către furnizori.

O prelungire a termenelor în care se pot recupera banii poate avea consecinţe absolut nefaste: furnizorii ar putea avea probleme cu lichidităţile, ceea ce ar putea conduce la imposibilitatea plăţii facturilor către distribuitorii, transportatorii şi producătorii de energie electrică şi gaze naturale, precum şi către bugetul statului (TVA şi accize).

"Un blocaj financiar în plină iarnă ar fi devastator pentru siguranţa sistemului energetic naţional", a declarat, la rândul său, Ion Lungu, directorul executiv al AFEER.

Potrivit acestuia, trebuie amintit faptul că asemenea blocaje au determinat, atât în România, cât şi în alte state europene, de exemplu Anglia şi Cehia, insolvenţă sau falimentul unor importanţi furnizori de energie.

O altă problemă se referă la amânarea plăţii facturilor de către consumatorii vulnerabili. Deocamdată, nu se cunoaşte cine sunt consumatorii vulnerabili, pentru a putea beneficia de posibilitatea de a-şi amâna plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale.

"De aceea, solicităm o urgentare în stabilirea acestor persoane, pentru a putea beneficia de această facilitate şi o comunicare operativă a acestor liste către furnizorii de energie", a adăugat preşedintele AFEER.

OUG 118/2021 şi modificările aduse în Senat la acest act normativ prevăd o marjă de 5% pentru toţi operatorii din piaţă care vând energie şi o supraimpozitare cu 80% a venitului suplimentar realizat de producători rezultat din diferenţa dintre preţul de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh.

"Această supraimpozitare poate conduce, pe termen scurt, la o creştere artificială a preţurilor de vânzare pe piaţa angro şi la lipsa unei cantităţi de energie din piaţă. Mai mult, supraimpozitarea, care nu ţine seama de profitul real al unui producător, poate conduce la intrarea în incapacitate de plată a unora dintre ei, în special a celor care utilizează combustibil fosil", a mai spus Laurenţiu Urluescu.

Acest mod de impozitare creşte riscul privind siguranţa în alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale, în prag de iarnă. Se poate accentua penuria pe piaţa de energie, ceea ce ar conduce la o creştere a necesarului de import din ţările în care nu există această supraimpozitare.

Din păcate, capacitatea de import este limitată şi, în plus, se prefigurează probleme în alimentarea cu energie şi la nivelul UE. În final, se poate ajunge chiar şi la deconectări de consumatori. Pe termen lung, supraimpozitarea este un puternic semnal negativ pentru investitori, periclitând încrederea acestora şi angajamentele României din PNIESC cu privire la investiţiile în capacităţi de producere a energiei electrice nepoluante sau mai puţin poluante, care să le înlocuiască parţial pe cele ce utilizează cărbunele că şi combustibil.

"Sprijinul pentru consumatorii finali reprezintă o decizie benefică, pe care o apreciem, dar considerăm că autorităţile trebuie să se limiteze la acesta, fără să intervină pe piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale", a completat Lungu.

Pe termen mediu şi lung, AFEER consideră necesare acţiuni urgenţe ale autorităţilor prin care să se susţină dezvoltarea de unor noi capacitate de producţie, care să asigure echilibrul între cerere şi oferta în România. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)