Performanţa României în colectarea plasticului este undeva la 45%, peste media Uniunii Europene şi peste rezultatele unor state ca Franţa, Austria sau Ungaria care sunt doar pe la 30%, a declarat, joi, într-un forum de specialitate, preşedintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM), Alin Vişan.

"(...) Noi, ca industrie, aşteptăm deschiderea unui dialog corect cu industria pe acest subiect. Se tot vehiculează acest termen de "Plastic tax", dar el nu există în legislaţia europeană... În fapt, este doar o contribuţie suplimentară a României la bugetul Uniunii Europene, de aproape două miliarde de euro, anual. Contribuţia va fi suplimentată prin diverse mecanisme, printre care şi această suplimentare legată de volumul de plastic reciclat în statul-membru. Plata acestei contribuţii dă României acces la fonduri europene, la programul de redresare care tocmai ce s-a aprobat. Nu este corect, din punctul meu de vedere, să urmărim acest subiect doar ca pe o simplă taxă care trebuie plătită de către producători. În România, producătorii asigură colectarea unui volum considerabil de deşeuri de plastic. Dacă ne uităm pe datele ultimilor ani, performanţa României în colectarea plasticului este undeva la 45%, peste media Uniunii Europene, care ar fi la 40 şi ceva la sută, şi peste rezultatele unor state ca Franţa, Austria sau Ungaria care sunt doar pe la 30%. România a luat o măsură foarte bună acum mai mulţi ani, a instituit o ţintă de colectare a PET-ului de aproape 50%, diferită de ţinta de colectare din Europa, de 22,5%. Deci, nu ar fi corect să penalizăm o industrie care până acum şi-a îndeplinit obligaţiile, care are în vedere construirea unui sistem nou şi foarte scump, cum este Sistemul de Garanţie-Returnare", a susţinut Vişan.

Acesta a menţionat că nu trebuie uitat faptul că doar un sfert dintre ambalajele care ajung, în prezent, la groapa de gunoi intră în Sistemul de Garanţie - Returnare şi că trebuie acordată atenţie restului de ambalaje de pe piaţă.

"Este un sistem foarte amplu pentru România, dar să nu uităm, totuşi, că un sfert dintre ambalajele care ajung la groapa de gunoi vor fi subiectul Sistemului de Garanţie - Returnare. Trebuie foarte multă atenţie şi pentru restul ambalajelor care sunt, în continuare, puse pe piaţă. Trebuie să fim atenţi cum funcţionează sistemul de responsabilitate prin intermediul OIREP-urilor.

Guvernul României a adoptat, în data de 4 octombrie 2021, Hotărârea de Guvern care reglementează Sistemul Garanţie-Returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR), prin care se plăteşte o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată.

Prevederile HG sunt aplicabile pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Conform documentului, cantităţile de ambalaje returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcţionează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanţi ai acestora, comercianţi, dar şi statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului cu o pondere de 20%.

De asemenea, actul normativ prevede ca, după selectarea operatorului naţional de sistem, întreaga infrastructură să fie finalizată în luna octombrie a anului viitor.

Publicaţia Club Antreprenor organizează, joi, Forumul de management şi reciclare a deşeurilor. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)