Cu toate că printre recomandările Comisiei Europene era şi suprataxarea producătorilor, în România, unde 70% din producţia de energie electrică este controlată de stat, existau alte mijloace de a obţine din aceste extra-profituri venituri bugetare şi nu cred că era momentul să "umblăm" la producători, a declarat, marţi, într-o videoconferinţă de specialitate, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege.

În context, oficialul ANRE a avertizat asupra faptului că Elcen şi Complexul Energetic Oltenia ar putea să aibă serioase probleme financiare "la acest preţ impus, de 450 de lei peste care se aplică un impozit de 80%".

"Pe partea de plafonare se ridică o serie de probleme. Principalul pericol, ca la orice plafonare impusă în piaţă, o intervenţie poate să creeze nişte disfuncţionalităţi şi sunt convins că şi decidenţii au fost conştienţi de acest lucru. Primul efect care se poate întâmpla în momentul în care anumiţi actori din piaţă văd că există un preţ-plafon este să se ducă la acel preţ, indiferent dacă costurile cu achiziţia energiei sau gazelor justifică sau nu această majorare. Vom vedea câţi actori din piaţă vor avea tentaţia să se ducă exact la nivelul preţurilor impuse de această plafonare. Din păcate, Ordonanţa 7 din 2013 a fost o inspiraţie proastă pentru această lege de aprobare. De acolo s-a inspirat pentru propunerile de amendamente şi s-a impus această impozitare a veniturilor producătorilor de energie. Deci, s-a simţit nevoia să se copieze... Punctul meu de vedere este că nu cred că era momentul să umblăm la producători. Suntem într-un moment în care pe acest lanţ producţie - transport - distribuţie singurii actori care în această perioadă nu au avut probleme au fost producătorii. Mă tem că prin această măsură am creat nişte probleme, mai ales unora. Concret, mă refer la producătorii de energie din surse fosile. Mă îngrijorează cel mai mult Complexul Energetic Oltenia şi Elcen, care la acest preţ impus, de 450 de lei peste care se aplică un impozit de 80%, s-ar putea să aibă serioase probleme financiare", a susţinut Nagy-Bege.

Acesta a adăugat că, deşi suprataxarea producătorilor se afla printre recomandările Comisiei Europene, în România unde 70% din producţia de energie electrică este controlată de stat erau alte mijloace de a obţine din aceste extra-profituri venituri bugetare, respectiv dividendele care se vor plăti cu siguranţă.

"Mai este o prevedere care s-ar putea să creeze probleme. Cu toate că se plafonează preţurile, prin mecanismul de compensare aşa cum se prefigurează în articolele din Ordonanţa de Urgenţă, respectiv din legea de aprobare, e posibil ca anumiţi furnizori să nu fie compensaţi la adevărata valoare a pierderilor. În această variantă (a legii n.r.), ANRE nu cred că ar trebui să emită o nouă reglementare pentru a fi aplicată această lege fie pe partea de compensare, fie pe partea de plafonare", a afirmat Zoltan Nagy-Bege.

În viziunea reprezentantului ANRE, varianta legii de aprobare a OUG 118/2021, aprobată de Senat, este mult îmbunătăţită faţă de varianta aprobată de Guvern.

"S-a venit cu nişte clarificări esenţiale în primul rând pentru furnizori ca să poată să aplice compensarea. Putem să spargem în două legea de aprobare a acestei Ordonanţe - partea de compensare şi partea de plafonare. Pe partea de compensare cred că majoritatea blocajelor au fost înlăturare, iar varianta aprobată ieri (luni, 18 octombrie 2021, n.r.) de Senat chiar se poate aplica cu condiţia să existe şi surse bugetare pentru acoperirea acestor compensări şi ca plăţile către furnizori să se facă în timp. Sunt optimist că varianta găsită de Senat va fi cât de cât aplicabilă în realitate şi începând cu 1 noiembrie chiar se poate aplica cu mult mai multă uşurinţă decât varianta iniţială", a mai spus vicepreşedintele ANRE.

Comisiile economice din Senat au aprobat, luni, OUG 118/2021 referitoare la compensarea facturilor la energie, cu o serie de amendamente. Astfel, printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare.

De asemenea, amendamentele aduse de PNL au prevăzut majorarea sumelor plătite de la bugetul de stat în contul facturilor şi plafonarea preţului - pentru consumatorii casnici, precum şi exceptarea de la plată a certificatelor verzi, a contribuţiei de cogenerare şi a accizei şi reducerea TVA - pentru cei non-casnici.

Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate.

OUG 118/2021 prevede o compensare de 0,21 lei pe kWh pentru electricitate şi 25% pentru gaze.

Pentru consumatorii noncasnici, s-a convenit exceptarea, în cazul energiei electrice, de la plata contravalorii certificatelor verzi, a contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficienţă, accizei, precum şi exceptarea, în cazul gazelor naturale, de la plata contravalorii accizei. TVA va fi redusă la 5%.

Preţurile la energie electrică şi gaze naturale se plafonează, pentru clienţii casnici, la cel mult 1 leu kWh, iar pentru gaze la 0,37 lei/kWh. Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul casnic.

Legea de aprobare a OUG 118/2021 prevede, totodată, o supraimpozitare pentru producătorii de electricitate. Venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%, este varianta votată în comisii.

Proiectul de lege va fi discutat luni, 25 octombrie, în plenul Senatului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)