Caietul de sarcini pentru transformarea digitală a administraţiei publice din România a fost pus în consultare publică
Caietul de sarcini privind transformarea digitală a administraţiei publice din România, în valoare de peste 30 de milioane de euro, a fost pus în dezbatere publică, a anunţat Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Procesul de consultare publică presupune transmiterea de sugestii, observaţii sau recomandări de către reprezentanţi ai companiilor IT din România, iar termenul limită pentru formularea observaţiilor este vineri, 22 octombrie 2021.
"Procedura de consultare publică este un instrument esenţial de transparentizare a procesului de licitaţie publică. De-a lungul timpului, industria IT din România a criticat modul în care s-au scris caietele de sarcini pentru marile proiecte de digitalizare a administraţiei. Însă acest feedback venea mereu în momentul în care caietele de sarcini erau deja în procedura de licitaţie publică. Reprezentanţii industriei IT au acum ocazia de a contribui cu propuneri, sugestii şi observaţii la cel mai important proiect de digitalizare a sectorului public - acordul cadru pentru transformarea digitală a administraţiei publice din România. Este convingerea noastră că tehnologia are un rol fundamental în transformarea economiei şi a societăţii româneşti", a declarat Octavian Oprea, preşedintele ADR, potrivit unui comunicat transmis marţi AGERPRES.
Caietul de sarcini prevede resursele umane şi tehnologice necesare pentru consolidarea transformării digitale a administraţiei publice.
Tehnologia şi revoluţia datelor oferă statelor un potenţial semnificativ de creştere a eficienţei şi a calităţii serviciilor publice, precum şi de sporire a transparenţei şi a încrederii cetăţenilor, precizează sursa citată.
Potrivit ADR, acest lucru a devenit cu atât mai important cu cât statele continuă să se confrunte cu efectele pandemiei COVID-19 şi se străduiesc să realizeze o redresare rezilientă. Totodată, criza a evidenţiat costurile economice şi sociale asociate cu întârzierea digitalizării.
"Instituţiile publice au o oportunitate uriaşă de a valorifica instrumentele digitale pentru a optimiza managementul, furnizarea de servicii publice şi capabilitatea generală a statului, ceea ce va genera consolidarea unor servicii publice universal accesibile şi orientate către cetăţean", subliniază ADR.
Pentru realizarea obiectivelor specifice şi pentru a permite accesul cât mai multor companii calificate la procedura de achizitie, ADR a împărţit acest acord cadru în 11 loturi, iar fiecare lot reprezintă un segment din procesul de dezvoltare software.
Astfel, analiza de business stă la baza oricărui proces de dezvoltare software şi asigură identificarea celor mai potrivite soluţii în vederea realizării obiectivelor propuse; achiziţionarea serviciilor de analiză de business este necesară pentru elaborarea documentaţiei cu cerinţe funcţionale şi de business pentru proiectele ce urmează a fi dezvoltate.
Analiza tehnică este fundamentală pentru procesul de dezvoltare software şi asigură identificarea celor mai potrivite soluţii tehnice în vederea realizării obiectivelor propuse.
Alte loturi sunt dezvoltarea software, principala activitate de producţie şi creare a produselor care fac obiectul caietului de sarcini şi testarea funcţionalităţii pentru a se asigura de faptul că produsul software a fost construit corect şi nu a omis nicio funcţionalitate menţionată în Business Requirements Document (BRD).
Alt lot îl reprezintă testele de securitate care, potrivit instituţiei, au devenit un pas important şi obligatoriu în procesul de dezvoltare software, în special în urma numărului mare de atacuri informatice. Testul de securitate oferă garanţia faptului că soluţiile achiziţionate nu conţin vulnerabilităţi supuse atacurilor informatice, precizează ADR.
Servicii mentenanţă infrastructură server şi servicii mentenanţă software sunt alte două loturi incluse în acordul cadru.
Un alt lot este blockchain, în condiţiile în care, pentru multă vreme, tehnologiile blockchain au fost asociate cu criptomonedele, dar utilizarea lor este mult mai largă, de la modul în care companiile îşi reconfigurează operaţiunile şi lanţurile de aprovizionare, la modul de securizare, partajare şi utilizare a datelor în instituţiile publice, pentru creşterea încrederii, transparenţei şi eficienţei, subliniază sursa citată. ADR şi-a propus să exploreze aceste tehnologii pentru identificarea celor mai eficiente modalităţi de aplicare la nivel guvernamental şi va acţiona pentru pilotarea şi, ulterior, implementarea tehnologiilor blockchain în proiectele instituţionale.
Inteligenţa Artificială (AI) este o tehnologie inovativă cu numeroase beneficii în domeniul guvernamental. "Existenţa unor tehnologii fiabile de inteligenţă artificială poate aduce numeroase beneficii, iar abordarea UE cu privire la AI va convinge cetăţenii să utilizeze cu încredere aceste tehnologii. Inteligenţa artificială (AI) poate contribui în identificarea de soluţii la multe dintre problemele societăţii, dar acest lucru poate fi realizat numai dacă tehnologia este de înaltă calitate şi dacă se dezvoltă şi se utilizează într-un mod etic. În sectorul public, Automatizarea şi Inteligenţa Artificială - RPA (Robotic Process Automation) şi Chatbots au un potenţial semnificativ pentru susţinerea reducerii costurilor, îndeplinirea aşteptărilor cetăţenilor, stimularea productivităţii şi eficientizarea activităţii angajaţilor", se precizează în comunicat.
Virtual Reality / Augmented Reality sunt identificate ca tehnologii inovative cu numeroase beneficii pentru sectorul guvernamental: creşterea productivităţii, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor, creşterea gradului de informare a cetăţenilor şi a încrederii acestora în instituţiile publice.
"Utilizarea pe scară mai largă a realităţii augmentate (AR) şi a realităţii virtuale (VR) în domenii precum comerţ, sănătate şi servicii, va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030 şi va transforma 23 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului global "Seeing is believing"", se mai arată în document.
Potrivit ADR, Big data au un potenţial enorm în sectorul public în contextul în care activităţile cotidiene ale unui guvern, cum ar fi gestionarea beneficiilor sociale, colectarea impozitelor, monitorizarea sistemelor naţionale de sănătate şi educaţie, înregistrarea datelor de trafic şi emiterea documentelor oficiale generează şi colectează cantităţi mari de date în fiecare zi. Disponibilitatea acestor informaţii în timp real permite instituţiilor publice să ia decizii mai informate mai rapid şi să implementeze schimbările necesare, explică ADR.
În vederea realizării proiectelor propuse şi care fac obiectul acestui acord cadru, ADR îşi propune să selecteze un număr de 15 companii per lot, cu excepţia lotului de Mentenanţă software, unde vor fi selectate 5 companii per lot. În cadrul fiecărui lot, atribuirea se va face în baza unor contracte subsecvente cu reluarea competiţiei.
Managementul acordului cadru, inclusiv implementarea administrativă şi procedurală aferentă fiecărui contract subsecvent va fi asigurat de către o echipă de implementare din partea ADR, care va gestiona totodată şi documentele elaborate de prestator în cadrul fiecărui contract subsecvent (analize, rapoarte, facturi, alte tipuri de documente etc.).AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu