Consecinţele muncii nedeclarate şi subdeclarate se reflectă negativ atât asupra salariatului, în privinţa drepturilor aferente contribuţiilor sociale, cât şi în economie, prin distorsionarea mediului concurenţial, susţine Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecţia Muncii.

"Consecinţele muncii nedeclarate şi subdeclarate se reflectă negativ atât asupra salariatului, în privinţa drepturilor aferente contribuţiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecinţe directe asupra acumulării vechimii în muncă şi a cuantumului pensiei acestuia, cât şi în economie, prin distorsionarea mediului concurenţial. Astfel, angajatorii care utilizează munca nedeclarată sau subdeclarată au mai puţine obligaţii financiare, aflându-se, prin urmare, în concurenţă neloială cu acei angajatori care folosesc toate tipurile de resurse şi depun eforturi reale pentru respectarea obligaţiilor legale ce le revin", a declarat Nicolae Bratu, citat într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Guvernul a aprobat luni o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, prin care a fost definită munca subdeclarată, fiind introduse contravenţii pentru folosirea muncii subdeclarate, dar şi pentru depăşirea termenului stabilit în contract pentru plata salariului.

Potrivit sursei citate, depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Inspecţiei Muncii.

Astfel, în primele 9 luni ale anului 2021, inspectorii de muncă au efectuat 50.060 de controale care au vizat identificarea şi combaterea muncii nedeclarate, în urma cărora au fost aplicate amenzi în valoare de 70,5 milioane de lei. Din cele 4.937 de persoane identificate ca prestând muncă nedeclarată, 3.357 nu deţineau contract individual de muncă în formă scrisă, 1.021 nu aveau contract individual de muncă transmis în Revisal, 160 prestau activitate având contractul de muncă suspendat, iar 399 prestau activitate în afara programului de lucru din contractul de muncă cu timp parţial.

Definirea muncii nedeclarate, concept consacrat sub sintagma "muncă la negru", prin extinderea definiţiei la situaţiile multiple care corespund acestei încadrări, precum şi creşterea semnificativă a valorii amenzii au condus la o diminuare a fenomenului muncii nedeclarate, însă au generat un alt fenomen, la fel de negativ, cunoscut ca "muncă la gri", care a fost definit ca "muncă subdeclarată" şi care tinde să capete noi forme de manifestare şi să se extindă în tot mai multe sectoare de activitate economică.

"Această practică constă nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract de muncă cu timp parţial, ci şi în acordarea, de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documentele financiar-contabile, aşa numitul salariu în mână, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea primită efectiv de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci şi afectarea salariatului în ceea ce priveşte drepturile aferente contribuţiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecinţe directe asupra acumulării vechimii în muncă şi a cuantumului pensiei acestuia", precizează reprezentanţii Inspecţiei Muncii.

În acest context, s-a impus reglementarea sub aspect legislativ a conceptului de "muncă la gri" în sensul definirii acesteia ca noţiune juridică de "muncă subdeclarată" şi, totodată, sancţionarea practicării acestui fenomen în scopul de a-l descuraja: "În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale".

"La Inspecţia Muncii suntem conştienţi de responsabilitatea socială care ne revine în calitate de autoritate de control care promovează relaţii de muncă corecte şi echitabile pentru toţi factorii implicaţi în piaţa muncii şi combatem acest fenomen al muncii nedeclarate şi subdeclarate prin toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie. Suntem în plină campanie naţională în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi subdeclarate la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniile de activitate: construcţii, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase, protecţie şi pază depozite, service/spălătorii, comerţ şi lanţuri de aprovizionare, notariate, birouri de avocatură şi birouri de arhitectură, care se va desfăşura până în data de 17 decembrie 2021. În dorinţa noastră de a acţiona preventiv şi de a-i informa pe angajatori asupra responsabilităţilor pe care le au, începând cu 30.08.2021, inspectoratele teritoriale de muncă au transmis angajatorilor care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate un număr de 34.181 de scrisori de informare a acestora cu privire la faptul că, în viitorul apropiat, pot fi vizaţi pentru efectuarea unui control, precum şi cu privire la principalele reglementări în domeniul relaţiilor de muncă pe care trebuie să le respecte", a adăugat Bratu, inspector general de stat.

Totodată, pe fondul existenţei unei situaţii socio-economice dificile generată de pandemie, ce s-a resimţit profund atât de angajatori, dar şi de salariaţi, mecanismul juridic reglementat în prezent în Codul Muncii referitor la plata cu întârziere a drepturilor salariale este unul complex şi anevoios, ce implică promovarea unor procese în justiţie, astfel că s-a impus crearea unei reglementări de natură a asigura protecţia socială a salariaţilor în concordanţă cu principiile ce guvernează raporturile de muncă.

În acest sens, a fost susţinută propunerea care a fost adoptată privind sancţionarea depăşirii, cu mai mult de o lună, a termenului stabilit în contractul individual de muncă pentru plata salariului.

De asemenea, s-a propus şi extinderea termenului de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite, de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a flexibiliza raporturile de muncă prin crearea posibilităţii compensării muncii suplimentare cu timp liber corespunzător într-o perioadă mai mare de timp.

Astfel, a fost adoptată prevederea ca termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere plătite să fie extins de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a evita blocarea desfăşurării raporturilor de muncă ale agenţilor economici şi asigurarea desfăşurării activităţii acestora în bune condiţii, corelat cu asigurarea protecţiei salariaţilor.

"Munca nedeclarată/subdeclarată constituie un fenomen răspândit şi nociv, din cauza consecinţelor sociale şi economice grave pe care le produce, cu efecte negative pe termen scurt, dar, mai ales, pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială", se arată în comunicat.

Persoana care prestează muncă nedeclarată sau subdeclarată nu are siguranţa plăţii muncii prestate, plata făcându-se în funcţie de bunăvoinţa angajatorului, uneori fiind amânată zile în şir sau chiar luni.

De asemenea, persoana care prestează muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă este lipsită de protecţie socială, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de prestaţii din asigurările sociale, asigurările de sănătate, asigurările de şomaj, cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi cele provenite din bugetul consolidat, nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor, nu exercită drepturile colective constituţionale (dreptul la asociere în sindicate şi negocierea contractului colectiv de muncă), nu acumulează vechime în muncă, ceea ce îi va afecta dreptul la pensie.

Nu în ultimul rând, persoana lipsită de statutul de angajat legal nu are dreptul la creditare bancară; angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta şi, de asemenea, nu poate face uz de prerogativa disciplinară; fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor.

"Vom propune şi vom susţine modificări ale legislaţiei muncii ori de câte ori vom constata că realitatea raporturilor de muncă din societate impune acest lucru", a mai transmis şeful Inspecţiei Muncii. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)