Reţeaua învăţământului preşcolar din România cuprindea 1.153 grădiniţe, respectiv 9.529 de secţii din cadrul grupurilor şcolare şi secţii care au şcolarizat acest nivel de educaţie, înregistrându-se 505.200 copii în anul şcolar 2020/2021, informează Institutul Naţional de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei.

Potrivit INS, 51,4% din totalul copiilor înscrişi erau de sex masculin.

În anul şcolar 2020-2021, 54,4% dintre copii au fost cuprinşi în grădiniţe cu program normal, 45,1% în grădiniţe cu program prelungit, 0,2% în grădiniţe cu program săptămânal şi 0,3% în grădiniţe cu program special.

"Din numărul total al copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar, 58% au fost cuprinşi în grădiniţele din mediul urban, iar majoritatea au fost înscrişi în grădiniţele aparţinând sectorului public (94,1%)", arată INS.

De asemenea, în învăţământul preşcolar, procesul educaţional s-a desfăşurat în 27.400 de săli de clasă.

Din totalul de 26.400 echipamente IT cu care au fost dotate unele grădiniţe, 22.800 (86,6%) au fost utilizate în procesul de educaţie, 5.546 dintre unităţi având conectare la Internet.

În ceea ce priveşte elevii din învăţământul primar şi gimnazial de masă, aceştia au studiat în 3.899 de unităţi de învăţământ independente, din care 3.799 publice, iar restul private. Pe lângă unităţile de învăţământ independente, au funcţionat şi 4.559 de secţii de învăţământ primar şi gimnazial de masă din cadrul unităţilor care au şcolarizat aceste niveluri de învăţământ (grupuri şcolare).

Numărul elevilor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial de masă a fost de 1,573 milioane.

"Din numărul total al elevilor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial de masă, 93,1% au studiat în limba română, 5,5% în limba maghiară, 0,9% în limba germană şi 0,5% în alte limbi (sârbă, ucraineană, slovacă, cehă, croată, engleză, turcă, rromanes şi italiană)", subliniază INS.

Din numărul total al elevilor înscrişi în învăţământul primar de masă, 868.700 (99,8%) au studiat o primă limbă modernă, în special engleza sau franceza, iar 17.800 (2%) au studiat şi o a doua limbă modernă. Majoritatea elevilor înscrişi în învăţământul gimnazial de masă (94,7%) au studiat două limbi moderne, un procent mai mare al acestora înregistrându-se în mediul urban (95,5%).

La nivel naţional, 0,5% din elevii înscrişi în învăţământul gimnazial de masă au studiat şi o a treia limbă modernă.

Potrivit datelor INS, reţeaua învăţământului liceal cuprindea 1.461 unităţi independente (licee şi alte unităţi care au şcolarizat acest nivel de învăţământ - grupuri şcolare).

Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal la începutul anului şcolar 2020-2021 a fost de 620.600 elevi. Pe tipuri de licee, cele mai mari ponderi ale elevilor înscrişi s-au înregistrat la profilul real (28,8%), urmat de cel uman (21,8%), tehnic (17,3%) şi la profilul servicii (16,6%).

"Proporţia elevelor în învăţământul liceal a fost de 51,9%; fetele au deţinut ponderi superioare în filiera vocaţională la liceele pedagogice (91,7%) şi artistice (66,2%). Din totalul elevilor înscrişi în învăţământul liceal, aproape toţi (620.500) au studiat o limbă modernă, iar dintre aceştia, 614.400 (99%) au studiat şi o a doua limbă modernă. Limbile moderne studiate de majoritatea elevilor ca prima limbă modernă (98,4%) au fost engleza şi franceza", arată INS.

Baza materială a învăţământului liceal a fost cea mai diversificată din întreg sistemul preuniversitar. Astfel, la începutul anului şcolar ea era formată din 37.086 săli de clasă şi cabinete şcolare, 7.744 de laboratoare şcolare, 1.376 de săli de gimnastică, 3.445 de ateliere şcolare, 1.522 de terenuri sportive amenajate şi 10 bazine de înot.

În ceea ce priveşte numărul total al elevilor înscrişi în învăţământul profesional şi postliceal a fost de 201.500.

În ceea ce priveşte repartizarea pe sexe a elevilor înscrişi în învăţământul profesional, au predominat elevii de sex masculin (65,9%), în timp ce, în învăţământul postliceal, au predominat cei de sex feminin (70,3%).

În ceea ce priveşte repartizarea pe vârste, în învăţământul profesional, ponderile cele mai semnificative au fost deţinute de elevii cu vârsta de 16 ani (31,4%), 15 ani (27,6%), respectiv 17 ani (23,7%).

În învăţământul postliceal au fost înscrişi 91.800 elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional în totalul populaţiei şcolare. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)