Numărul de companii, rezultatul net şi capitalurile proprii au atins un maxim istoric în anul pandemiei, în timp ce afacerile companiilor nefinanciare din România au scăzut, în anul 2020, potrivit studiului anual KeysFin.

Anul trecut, rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a crescut cu aproape 13% faţă de 2019, la 104,5 miliarde de lei, şi a depăşit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei, cu 221% mai mult faţă de 2015 şi cu 584% mai mult faţă de 2010.

Pe de altă parte, cifra de afaceri a acestor companii s-a redus cu aproximativ 2,7%, la 1,641 miliarde de lei, fiind cu 36% mai mare decât cea din 2015 şi cu 78% peste nivelul din 2010.

Cu un rulaj de 70,3 miliarde de lei în 2020, sectorul IT&C s-a aflat, pentru prima dată, în Top 5 sectoare economice, susţin specialiştii Keysfin în studiul "Condiţiile de business din România".

"Anul pandemiei a însemnat, pe de o parte, un număr de companii, o profitabilitate şi un nivel al capitalurilor proprii record şi o uşoară scădere a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, de cealaltă. Punctăm intrarea, pentru prima dată, a sectorului IT&C în Topul celor mai mari 5 sectoare economice, dar şi evoluţia pozitivă a microîntreprinderilor din România: managerii nu s-au grăbit să îşi închidă afacerile, s-au adaptat rapid la pandemie, au folosit din rezerve şi au apelat la măsurile de sprijin puse la dispoziţie de autorităţi (IMM Invest, schemele de granturi şi de amânare a plăţilor, şomajul tehnic etc.)", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

Potrivit acesteia, principala oportunitate pentru economia locală rămâne atragerea şi direcţionarea eficientă a fondurilor europene. România are acces la 52 miliarde euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027 şi la aproximativ 29 de miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care ar putea aduce, în cazul în care acestea sunt atrase cu succes, 2-3 puncte procentuale în plus, la creşterea economică anuală.

Comerţul a continuat să fie cel mai mare sector economic românesc şi în anul 2020, cu o cifră de afaceri de 652 miliarde de lei (40% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 393 miliarde de lei (24% din total), construcţii, cu 129 miliarde de lei (8% din total), transport & depozitare, cu 95 miliarde de lei (6% din total) şi, pentru prima dată în istorie, IT&C, cu 70,3 miliarde de lei (4% din total), sector care a înlocuit, în Top 5, Energia & Gazele.

În anul 2020, cele mai mare creşteri procentuale anuale ale cifrei de afaceri au fost înregistrate de construcţii (+18,8% în anul pandemiei), sănătate & asistenţă socială (+10,4%, la 15,6 miliarde de lei), IT&C (+5,6% în 2020), distribuţia apei & salubritate (+2%, la 17 miliarde de lei) şi activităţi profesionale (+0,6%, la 49 miliarde de lei).

La polul opus, conform studiului, sectoarele care au avut cele mai mari scăderi procentuale anuale în 2020 au fost cultura & divertismentul (-34,4%, la 8,5 miliarde de lei), hotelurile & restaurantele (-31,3%, la 18,7 miliarde de lei), industria extractivă (-18,9%, la 26 miliarde de lei), serviciile administrative & suport (-10,8% la 30 miliarde de lei) şi educaţia (-9%, la aproape 1,6 miliarde de lei).

În ceea ce priveşte topul sectoarelor cu cei mai mulţi angajaţi, pe primul loc s-a menţinut industria prelucrătoare, unde au fost angajate peste un milion de persoane (26% din total), fiind urmată de comerţ (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri şi numărul de companii) cu 815.000 de angajaţi (20% din total) şi construcţii cu 416.000 de angajaţi.

Potrivit studiului, în total, în România au fost 4 milioane de angajaţi în 2020, cu 4% mai puţin decât în 2019.

Un număr record, de aproape 788.500 de companii nefinanciare, cu 3,3% mai multe decât în anul anterior, şi-au raportat rezultatele pentru anul 2020, dintre care 704 au fost companii mari (cu peste 250 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8.200 companii medii (între 50 şi 250 de angajaţi şi o cifră de afaceri între 10 şi 50 milioane de euro), 47.200 companii mici (între 10 şi 50 de angajaţi şi cifră de afaceri între 2 şi 10 milioane de euro) şi 732.000 de microîntreprinderi (mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), conform datelor extrase de analiştii Keysfin în septembrie 2021.

Rezilienţa mediului de afaceri local s-a văzut însă cel mai bine la nivelul microîntreprinderilor: numărul acestora a crescut cu 4% în 2020 faţă de anul anterior, cifra de afaceri s-a majorat cu 4%, la 243 de miliarde de lei, numărul de angajaţi a crescut cu 0,7%, iar rezultatul net s-a îmbunătăţit cu 27% în 2020.

Mai mult, capitalurile proprii ale microîntreprinderilor au crescut cu 42% faţă de 2019, ajungând la 98 miliarde de lei în 2020.

KeysFin realizează anual studiul "Condiţiile de business din România", prin care îşi propune să ofere o imagine de ansamblu (în privinţa cifrei de afaceri, forţei de muncă, profitabilităţii, lichidităţii, îndatorării etc.) a evoluţiei condiţiilor de business (sectoriale, judeţene, pe tipuri de companii) din România, în ultimii 10 ani, pentru identificarea principalelor oportunităţi, riscuri şi tendinţe.

Studiul are la bază datele financiare, anuale, agregate, raportate de toate companiile nefinanciare locale (fiind excluse instituţiile de credit, fondurile de pensii, asiguratorii şi IFN-urile) la Ministerul Finanţelor Publice, dar şi informaţii de la Registrul Comerţului, Banca Naţională a României (Centrala Incidentelor de Plăţi) şi Institutul Naţional de Statistică.

KeysFin oferă soluţii 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare şi juridice, rapoarte, grafice şi analize actualizate la zi despre companiile din România şi din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial. Cu un portofoliu de peste 700 de clienţi, KeysFin este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)