Comisia Europeană a cerut României eliminarea proiectelor de irigaţii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) deoarece autorităţile de la Bucureşti nu au putut furniza dovezi că aceste proiecte nu afectează mediul înconjurător, mai precis corpurile de apă naturale care alimentează sistemele de irigaţii, a declarat, luni, la Bruxelles, un înalt oficial al Uniunii Europene.

"Sunt câteva proiecte respinse, proiecte pentru care nu am putut da undă verde ca ele să fie incluse în Plan. Cel mai intens discutat cu autorităţile române se referea la măsurile de irigaţii în agricultură, pentru că aici se pune întrebarea în ce măsură proiectele de irigare prejudiciază mediul. Şi pentru că era vorba de o sumă importantă, de 2 miliarde de euro pe care au cerut-o autorităţile române, am dorit să avem dovezi că aceste măsuri de irigaţii nu ar fi deteriorat situaţia corpurilor de apă. Aceste sisteme de irigaţii trebuie alimentate şi dacă nu se poate demonstra că prin această alimentare nu se va prejudicia mediul, nu putem aproba. Iar autorităţile române nu au putut să furnizeze Comisiei aceste dovezi şi de aceea noi am insistat ca aceste măsuri legate de irigaţii să fie scoase din Plan", a explicat înaltul oficial al Uniunii Europene.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, arăta, în luna iunie a acestui an, că proiectul privind strategia de gestionare a apei, care nu a fost acceptat la finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru că "nu era suficient de verde", va fi finanţat în următorii ani din alte surse financiare.

Ministrul a precizat că draftul proiectului privind strategia de gestionare a apei, trimis CE în noiembrie anul trecut, avea soluţii tehnologice noi, digitalizate, folosea materiale prietenoase cu mediul şi se putea produce energie verde şi ieftină.

"Ce am vrut să facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era. Puteam să producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafaţă care altfel nu este utilizată nicicum, foarte multă energie verde şi foarte multă energie ieftină, dar care să ne permită să împingem acolo unde într-adevăr, sistemul vechi, pe care l-am moştenit necesită că apa să fie împinsă la 7 trepte, iar la preţul energiei de acum este total neviabil. Asta era soluţia pe care noi am prezentat-o. Era şi verde, era şi digital, şi producea şi energie pe suprafaţă mare", a explicat ministrul Agriculturii.

Întrebat pe cine consideră responsabil de acest eşec de a nu fi acceptată finanţarea strategiei de gestionare a apei prin PNRR, Oros a răspuns: "În primul rând nu este un eşec aşa cum a fost alcătuit programul. Îmi este greu să găsesc un vinovat. Dacă cei de Comisie nu au dorit să finanţeze partea de irigaţii, ci doar partea de desecare-drenaj, repet, cu siguranţă vom găsi resurse să facem ceea ce ne-am propus".

În ceea ce priveşte motivul pentru care reprezentanţii CE au tăiat aceste fonduri din PNRR, ministrul a subliniat că i s-a transmis doar că proiectul nu a fost suficient de verde pentru irigaţii. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)