Ministerul Agriculturii lucrează împreună cu asociaţiile reprezentative la ecoscheme, care condiţionează efectuarea a aproape 25% din plăţile directe din Pilonul I, a declarat marţi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"Pentru început, am să mă refer la stadiul elaborării Programului Naţional Strategic. Am văzut zilele trecute că unii europarlamentari care nu înţeleg cum se elaborează Politica Agricolă Comună, care sunt stadiile, care sunt termenele, au început să spună - şi am înţeles că au sunat pe unii fermieri - că nu ştiu ce hârtie nu a trimis ministrul la Bruxelles. Fermierii bineînţeles că ştiu pentru că tot acest Program Naţional Strategic l-am elaborat împreună, începând de anul trecut, în Comitetul de Monitorizare, unde sunt peste 100 de asociaţii de fermieri din toate domeniile. Am lucrat la analiza nevoilor, analiza swot, analize pe care le-am transmis la Bruxelles, analize pe care le-am făcut publice şi pe baza cărora, practic, am alcătuit Programul de Tranziţie. Pentru că Programul Naţional Strategic - Politica Agricolă Comună - va începe efectiv din 2023. Sunt doi ani de tranziţie. În aceşti doi ani de tranziţie, noi, pentru Pilonul II, pentru Măsuri de Sprijin, în ultima sau în penultima conferinţă de presă am transmis măsuri de sprijin în cuantum de 3,2 miliarde de euro, măsuri care veneau să acopere acele nevoi şi acele priorităţi pe care agricultura românească le are şi care din 2023 vor fi continuate. Nu va fi schimbat nimic începând din 2023 faţă de perioada de tranziţie, mă refer la dezvoltare rurală", a spus Adrian Oros.

Legat de plăţile directe, el a afirmat că acolo va fi singura modificare semnificativă pentru că în această "nouă paradigmă" a Green Deal-ului şi a celor două strategii "Biodiversitate" şi "Farm to fork" intervin aceste ecoscheme, care condiţionează efectuarea a aproape 25% din plăţile directe din Pilonul I.

"Aşa că acolo încă lucrăm la simularea acestor ecoscheme pentru că vrem ca aceste echoscheme să fie accesate de toţi fermierii, ele fiind obligatorii în ţările membre şi voluntare pentru fermieri. Ori, dacă aceste ecoscheme nu sunt accesate, atunci există riscul ca banii să se piardă. Sigur, există acea perioadă de învăţare, pe care am negociat-o toate ţările europene, 2023 - 2024, în aşa fel ca sumele respective din ecoscheme să poată fi direcţionate către alte măsuri de sprijin. Dar din 2025, practic, va trebui să absorbim prin aceste ecoscheme toate sumele. Noi lucrăm împreună cu asociaţiile reprezentative de fermieri la aceste ecoscheme pentru toate domeniile şi pentru toate zonele din ţară, pentru că vrem să fie acoperitoare", a precizat el.

De asemenea, ministrul Agriculturii a menţionat că vor avea loc în perioada următoare workshop-uri cu alte state, atât la nivel de asociaţii, cât şi la nivel tehnic, între unitatea de management de la nivelul ministerului şi alte autorităţi de management de la ministerele din alte ţări, tocmai pentru ca "să facem un schimb de experienţă cum anume înţelege fiecare să aplice aceste ecoscheme, fiind ceva nou".

"Şi mai avem un lucru de făcut. Să stabilim care este plafonarea şi ce facem redistributivă. Aici avem mai multe simulări. În momentul în care o să avem rezultatele, sigur, împreună cu fermierii, o să le analizăm şi o să le prezentăm dumneavoastră. Până atunci, am semnat după întâlnirea de la Ljubljana o scrisoare comună a miniştrilor Agriculturii din Grupul de la Visegrad plus România, Bulgaria şi Croaţia, care este adresată preşedintelui Comisiei de agricultură din Parlamentul European pentru a se adopta cu celeritate cele trei regulamente. Pentru că nu putem finaliza Planul Naţional Strategic până nu există şi actele secundare de punere în aplicare. Aceste acte secundare nu pot fi elaborate până nu se adoptă şi nu se votează în Parlamentul European regulamentele. Sunt trei regulamente: Regulamentul privind Planurile Strategice în domeniul Politicii Agricole Comune, Regulamentul privind Finanţarea, Gestionarea şi Monitorizarea Politicii Agricole Comune şi Regulamentul privind Organizarea Comună a Pieţei. Pentru că Preşedinţia Slovenă vrea ca doar la finele lui noiembrie să se finalizeze aceste regulamente, iar termenul agreat la ultima întâlnire sub Preşedinţia Portugheză a fost ca până la finele anului fiecare stat membru să prezinte PNS-ul, considerăm că într-o lună nu este suficient timp. De aceea, am dori ca în Parlamentul European să se adopte cu celeritate aceste trei regulamente cât mai repede. De aceea am făcut acest demers către preşedintele Comisiei de agricultură, astfel încât statele membre să aibă timp să elaboreze planurile naţionale strategice", a declarat Adrian Oros.

El a adăugat că "discutăm în perioada 2021 - 2027 de 21,65 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sunt plăţi directe şi 7,6 sunt măsuri de sprijin pentru dezvoltare rurală". AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)