Sonimpex Topoloveni a lansat anul acesta cinci noi produse pentru a marca 20 de ani de la preluarea fabricii de magiun din Topoloveni şi, de asemenea, 10 ani de la obţinerea Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) pentru magiunul din prune, informează un comunicat al companiei transmis miercuri AGERPRES.

"Pentru a marca cele două aniversări importante, Topoloveni a lansat anul acesta 5 noi produse: trei dulceţuri din fructe de pădure (dulceaţă de fragi, dulceaţă de agrişe şi dulceaţă de coacăze albe), gemul de caise Topoloveni şi tocăniţa de urzici Topoloveni. Toate cele cinci produse au fost realizate în acord cu principiile Topoloveni: punerea pe piaţă de alimente funcţionale (fără zahăr adăugat, fără E-uri, fără conservanţi şi fără aditivi), susţinerea economiei naţionale şi a agricultorilor români prin achiziţia de fructe şi legume exclusiv româneşti şi valorificarea tradiţiei culinare autohtone. Noile produse Topoloveni au fost puse pe piaţă pentru a celebra evoluţia afacerii Topoloveni şi pentru a încuraja o dată în plus alimentaţia sănătoasă şi păstrarea tradiţiei culinare româneşti", susţin reprezentanţii companiei.

Sursa foto: Sonimpex Topoloveni

Întreaga istorie recentă a magiunului din prune Topoloveni, cu obţinerea a numeroase premii şi recunoaşteri în România şi în afara ţării a plecat de la aceeaşi idee: a mânca româneşte înseamnă de multe ori a te alimenta sănătos şi se traduce întotdeauna prin a fi autentic. O fabrică învechită şi o reţetă cu tradiţie, însă aproape abandonată au fost transformate într-o fabrică modernă şi într-un produs care în câţiva ani a reuşit să aducă în România prima Indicaţie Geografică Protejată.

Această performanţă a fost obţinută prin multă muncă, prin investiţii, dar şi datorită încrederii în potenţialul magiunului din prune şi al produselor româneşti tradiţionale, afirmă reprezentanţii companiei.

"Un produs în care am crezut întotdeauna şi un morman de fier vechi. Aşa arăta afacerea Topoloveni în 2001, la achiziţionarea vechii fabrici de magiun din localitate. Magiunul din prune era pe atunci o reţetă aproape uitată. Astăzi, este un brand culinar pentru România. Avem în spate 20 de ani de la preluarea fabricii din Topoloveni şi 10 ani de IGP pentru magiunul din prune. Sunt cifre rotunde, frumoase, care ne bucură şi pe care am ales să le celebrăm aşa cum ştim noi cel mai bine, prin muncă şi prin câteva noi produse, în egală măsură tradiţionale şi funcţionale. Ca la Topoloveni", a declarat Bibiana Stanciulov, director general Sonimpex Topoloveni.

Pe de altă parte, Stanciulov s-a arătat dezamăgită de concurenţa neloială din piaţă şi de faptul că de mai bine de 7 ani compania îşi caută dreptatea în justiţie, dar fără niciun rezultat.

"Trebuie, totuşi, amintită şi partea mai puţin văzută a lucrurilor. Aceea în care numărăm nu doar anii trecuţi de la evenimentele plăcute, ci şi anii de când compania noastră îşi caută fără rezultat dreptatea în justiţie, adică mai mult de 7 ani. Aceea în care concurenţa neloială induce în eroare cumpărătorii, introducând Topoloveni în nume. Aceea în care semănăm calitate şi onestitate şi culegem nedreptate", a continuat Bibiana Stanciulov.

Sursa foto: Sonimpex Topoloveni

Gama de produse Topoloveni include magiunuri (din prune, struguri, măr), dulceţuri, gemuri, zacuşte şi multe alte specialităţi culinare. Atât magiunul din prune Topoloveni, cât şi numeroase alte produse ale companiei au fost premiate de-a lungul timpului la diferite competiţii internaţionale de gust şi calitate. În interiorul ţării, calitatea produselor Topoloveni este recompensată prin aprecierea cumpărătorilor şi, de asemenea, prin titlul de Furnizor al Casei Regale a României.

Sonimpex Topoloveni este deţinătorul primului certificat de "Indicaţie Geografică Protejată" (IGP) din România, obţinut în 2011 de către magiunul din prune Topoloveni. Cu sprijinul Comisiei Europene, IGP-ul este extins şi pentru Canada, Japonia şi Vietnam, iar magiunul din prune a primit şi continuă să primească din partea UE fonduri pentru promovarea în întreaga lume.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dãdârlat)