Opţiunea muncii de acasă devine un element hotărâtor în alegerea următoarei destinaţii de carieră pentru trei sferturi dintre salariaţii români, conform studiului EY România 'Munca în noile condiţii'.

Potrivit sursei citate, aceste rezultate vin să le întregească pe cele reliefate de studiul EY global 'Work Reimagined', unde se arăta că peste jumătate dintre salariaţii de la nivel mondial şi-ar dat demisia dacă nu li se oferă flexibilitatea după pandemie.

"Discuţiile avute în spaţiul public, dar şi în cadrul specific fiecărei companii, arată că întrebarea despre viitorul muncii s-a mutat de la 'Când ne întoarcem la birou?' spre 'Care este noua definiţie a muncii eficace?'. În contextul în care angajaţii care lucrează de acasă consideră că obţin aceleaşi rezultate ca cele de la birou, noua provocare pentru angajatori devine aceea de a netezi acest drum prin oferirea de sprijin administrativ şi identificarea momentelor optime de reunire organizaţională necesare păstrării liantului cultural", a afirmat Horaţiu Cocheci, Director, People Advisory Services, EY România.

Potrivit datelor furnizate de studiu, munca de acasă nu era o metodă de lucru utilizată în România în perioada care a precedat pandemia, fiind privită cu neîncredere de companii - 48% dintre respondenţi nu utilizaseră niciodată telemunca în relaţiile profesionale.

"Cea mai mare provocare pentru salariaţii care au lucrat de acasă a fost gestionarea programului de lucru şi a orelor efectiv lucrate: 38% dintre participanţii la studiu au declarat că au lucrat mai multe ore în perioada pandemiei, iar 54% şi-au modificat orarul clasic de lucru în diferite forme", susţin autorii studiului.

Totuşi, 68% dintre respondenţi consideră că facilităţile avute în perioada derulării activităţii de acasă au fost suficiente. În privinţa realizării sarcinilor de serviciu, 73% dintre cei intervievaţi sunt încrezători şi foarte încrezători că sarcinile primite au fost îndeplinite la nivelul solicitat de către angajatori.

"Pentru a asigura sustenabilitatea noii realităţi, este de datoria companiilor să înlăture munca în exces, compensatorie, necesară la începutul crizei sanitare pentru atingerea rezultatelor dorite. Investiţiile în tehnologii relevante şi în rescrierea proceselor vor menţine gradul de încredere al angajaţilor în activităţile proprii, în timp ce, în paralel, vor elimina orele suplimentare lucrate", avertizează Horaţiu Cocheci.

Pe de altă parte, dezechilibrul între planul muncii şi cel al vieţii personale se detaşează ca principal risc al lucrului de acasă, 24% dintre respondenţi subliniind această situaţie. Următoarele locuri de pe podiumul provocărilor aduse de telemuncă sunt deţinute de colaborarea redusă şi de comunicarea ineficientă, ambele semnalate de 14% dintre participanţi.

Din perspectiva beneficiilor aduse de munca de acasă, eliminarea costurilor de transport se situează pe primul loc şi este menţionată de 23% dintre respondenţi, în timp ce 16% şi, respectiv, 14% dintre participanţi declară că au identificat modalităţi mai eficiente de derulare a activităţii şi că s-au concentrat mai bine de acasă.

Potrivit studiului, datele colectate subliniază într-o proporţie mare dorinţa angajaţilor de a-şi continua activitatea într-o modalitate hibridă: 49% dintre respondenţi declară că doresc să lucreze de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce 21% îşi doresc să facă acest lucru mereu.

Un prim pas către această direcţie se pare că este deja făcut: 62% dintre persoanele intervievate susţin că managementul lor direct încurajează munca de acasă.

Pe de altă parte, angajaţii ai căror organizaţii sau şefi direcţi nu vor permite munca hibridă se declară dispuşi, în proporţie de 32%, să renunţe la companiile actuale imediat ce situaţia le-o va cere.

Mai mult, conform opiniilor exprimate, opţiunea muncii de acasă va ocupa un loc tot mai important în alegerea noului loc de muncă: 72% dintre participanţii la studiul EY spun că următoarea destinaţie de carieră le va fi influenţată fundamental de posibilitatea de a munci de acasă.

Studiul a fost desfăşurat în perioada iunie - iulie 2021 şi se bazează pe informaţiile oferite de 542 de respondenţi din industrii precum: transport şi logistică, media şi divertisment, petrol şi gaze, farmaceutică, construcţii şi inginerie, autovehicule, producţie industrială, produse de larg consum, bancară, piaţa de capital, tehnologia informaţiei şi altele. Din motive de accesibilitate, structura eşantionului nostru nu a fost proiectată pentru condiţii de reprezentativitate.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.

Prezentă în România din anul 1992, EY are peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)