Organizaţiile reprezentative ale sectorului pădure-lemn din România resping adoptarea în forma actuală a proiectului de Ordin de Ministru pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice, informează un comunicat transmis de mai multe organizaţii din sector.

Potrivit sursei citate, organizaţiile reprezentative ale sectorului pădure-lemn din România susţin interesele, printre altele, ale proprietarilor privaţi de păduri din România, ocoalelor silvice private, inginerilor silvici, ale întregului sector economic bazat pe resursa de lemn, angajaţilor acestora şi comunităţilor locale din care aceştia fac parte.

Astfel, reprezentanţii organizaţiilor menţionate au transmis Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) poziţia fermă şi unitară în acest sens.

"Cu titlu prealabil, am menţionat că proiectul de act normativ în discuţie încalcă normele legale privind adoptarea actelor normative, neexistând nici un studiu de impact asupra (i) bugetului de stat, (ii) destinatarilor direcţi şi indirecţi ai actului normativ, sau (iii) asupra costurilor ce vor fi impuse proprietarilor de păduri. În plus, cel mai grav viciu îl reprezintă inexistenţa unei dezbateri publice reale şi efective cu privire la acest proiect: la începutul dezbaterii din 18.08.2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a precizat în mod clar faptul că actul normativ a fost agreat deja de Comisia Europeană şi că nu vor putea rezulta în urma dezbaterii decât modificări minore, fără substanţă.", se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, acest aspect a fost confirmat prin însuşi faptul că, deşi întreg sectorul silvic s-a opus cu argumente de netăgăduit proiectului, "până la data prezentei nu a fost emis un punct de vedere al MMAP cu privire la modificările aduse proiectului ca urmare a acestei dezbateri."

Unul dintre motivele principale menţionate de semnatarii scrisorii este faptul că normele s-ar aplica amenajamentelor silvice existente, cu încălcarea gravă a normelor fundamentale de drept privind aplicarea în timp a legilor.

Totodată, amenajamentele silvice pentru care s-a obţinut actul administrativ de mediu şi care au fost aprobate prin ordin de ministru au fost adoptate cu respectarea prevederilor legale naţionale.

"Codul Civil prevede în mod clar la art. 22 faptul că 'Dispoziţiile legii noi (n.n. în cazul de faţă Normele) se aplică tuturor actelor încheiate după intrarea sa în vigoare.'Aşadar, amenajamentele silvice deja adoptate în mod valabil potrivit legii în vigoare la data adoptării acestora, pentru care a fost obţinută aprobarea din partea autorităţilor de mediu, au obţinut avizul CTAS din cadrul MMAP, şi au fost aprobate prin ordin de ministru al MMAP nu pot fi supuse niciunei modificări ca urmare a adoptării unui act normativ nou.", se menţionează în documentul semnat de organizaţiile reprezentative ale sectorului pădure-lemn.

Conform sursei citate, "nici măcar în jurisprudenţa CJUE nu s-au identificat situaţii în care să se dispună suspendarea în masă a unor planuri care au parcurs toate etapele şi procedurile prevăzute de lege."

Pe de altă parte, reprezentanţii organizaţiilor susţin că suspendarea aplicării amenajamentului pe perioada revizuirii ar viza în mod abuziv întreaga suprafaţă din amenajament, chiar dacă numai o parte din suprafaţă se suprapune cu o arie naturală protejată de interes comunitar.

"Trecând peste aspectele menţionate la punctul 1 de mai sus, MMAP nu a oferit şi nici nu poate oferi un argument pentru care suspendarea să vizeze întreg amenajamentul silvic, deşi suprapunerea cu aria naturală protejată de interes comunitar ar fi una parţială", se mai precizează în scrisoarea semnată de organizaţiile reprezentative.

Aceştia susţin, totodată, că obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului pentru revizuirea amenajamentelor silvice într-un termen atât de scurt (3 şi 9 luni de la intrarea în vigoare a Normelor), fără a se face o analiză a capacităţii autorităţilor şi factorilor implicaţi de a parcurge în paralel procedura în termenul cel mai scurt şi cu respectarea termenelor legale, va duce la termene extrem de lungi de finalizare a procedurilor, cu consecinţe grave asupra sectorului silvic.

"Revizuirea amenajamentului silvic prin parcurgerea din nou a procedurii de mediu se realizează pe cheltuiala şi pe timpul proprietarului, deşi acestuia nu i se poate imputa nicio culpă în cadrul procedurii de adoptare a amenajamentului silvic.
Lipsa acestei culpe rezultă fără urmă de îndoială din faptul că procedura de adoptare a amenajamentului silvic s-a finalizat cu aprobarea prin ordin a amenajamentului, emis chiar de ministrul mediului. Ar fi astfel abuziv ca proprietarii să fie nevoiţi să suporte costurile şi povara acestor demersuri rezultate dintr-un act normativ emis ulterior adoptării amenajamentului silvic", se mai spune în comunicat.

În acelaşi timp, potrivit sursei citate, revizuirea amenajamentelor va avea efecte negative din punct de vedere social şi economic în lanţ: miile de societăţi care depind de resursa de lemn din zonă nu vor mai avea acces la resursă şi nu vor mai putea lucra. Ca urmare, locurile de muncă ale salariaţilor acestor societăţi sunt puse în pericol, aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc va fi şi ea astfel pusă în pericol iar, în final, bugetul de stat va avea şi el de suferit.

"Nu există termene clare pentru parcurgerea procedurii de mediu şi nici consecinţe ale încălcării de către autorităţile competente a acestor termene, care să reprezinte garanţia finalizării în timp legal a procedurii. Menţionăm că amenajamente în procedura curentă de refacere decenală sunt blocate de minim 4-6 luni peste termenele legale deja, cu efecte directe în reducerea ofertei de masă lemnoasă disponibilă şi creşteri de preţuri de până la 300% pentru unele sortimente şi produse din lemn!", mai susţin reprezentanţii organizaţiilor.

"Anexa 2 la Norme operează cu termeni imprecişi sau incorecţi şi, în plus, din modul în care sunt concepute lucrările permise (punctele 2, 3 şi 4), acestea sunt, în cele mai multe cazuri, inaplicabile din punct de vedere practic. În primul rând, punctele 2, 3 si 4 din anexă stabilesc limitele de exploatare pe perioada suspendării prin raportare la arboret, care nu beneficiază de o delimitare precisă în spaţiu (cum este cazul unităţilor amenajistice). În al doilea rând, prin faptul că limitarea procentuală a cantităţii de recoltat se raportează nu la posibilitatea pe unitate de producţie ci pe arboret, devine în cele mai multe cazuri nefezabil din punct de vedere practic, economic şi ecologic să se realizeze doar 10% dintr-o lucrare dintr-un arboret, în cazul lucrărilor de conservare, respectiv 20-30% pentru tăierile de regenerare. Consecinţa evidentă va fi că lucrările nu vor fi efectuate", precizează autorii scrisorii.

Astfel, Normele nu oferă garanţia gratuităţii avizelor ANANP pentru lucrările realizate pe perioada suspendării, nu stabileşte criteriile concrete avute în vedere de ANANP la emiterea avizelor, nici termenul de emitere a acestor avize şi nici consecinţele neemiterii acestora în termen.

"Normele prevăd în mod obligatoriu efectuarea studiului de evaluare adecvată dacă amenajamentul se suprapune total sau parţial cu un sit. Nicăieri Directivele aplicabile nu prevăd în mod automat obligativitatea realizării studiului de evaluare adecvată doar pentru că planul se suprapune total/parţial cu o arie naturală protejată protejată de interes comunitar. Întotdeauna necesitatea studiului rezultă în urma etapei de încadrare. Criteriile prevăzute în anexa 1 sunt imprecise, unele sunt nerelevante, iar interpretarea acestor răspunsuri nu beneficiază de reguli clare", se mai spune în document.

Totodată, instituirea obligativităţii de a parcurge procedura SEA în cazul suprafeţelor din afara ariilor naturale protejate de interes comunitar este abuzivă în lipsa unor criterii clare de stabilire a efectelor care sunt considerate relevante şi a criteriilor obiective pentru a stabili existenţa acestora.

Pe de altă parte, suspendarea aplicării amenajamentelor silvice ridică problema legalităţii plăţilor pentru compensaţii şi angajamentele de silvo-mediu, ceea ce înseamnă că proprietarul ar fi prejudiciat abuziv şi neîntemeiat.

"Acestea sunt doar cele mai importante argumente pentru care noi, semnatarii acestei scrisori, nu suntem de acord cu adoptarea Proiectului în forma actuală. Pentru a expune mai în detaliu poziţiile fiecărui actor din sectorul silvic, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să nu adopte Proiectul în forma actuală şi am invitat autorităţile să participe la dezbaterea pe care o vom organiza în data de 15.09.2021, detaliile locaţiei urmând a va fi transmise ulterior. Numai printr-un dialog deschis şi constructiv şi la o colaborare efectivă se va putea ajunge la o formă a Proiectului care să fie în acord cu legea, nevoile sectorului şi cerinţele europene.", se mai precizează în document.

Potrivit sursei citate, poziţia este susţinută şi semnată de Asociaţia Administratorilor de Păduri din România (AAP)
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură - Marin Drăcea, Asociaţia Industriei de Prelucrare a Lemnului - Prolemn, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR), Asociaţia Proprietarilor de Păduri Private - Proforest
Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România - Nostra Silva, Asociaţia Firmelor de Proiectare în Silvicultură - F.P.S
Societatea Progresul Silvic - Filiala Timişoara, Comunitatea Forestierilor- Fordaq. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)