Săptămâna aceasta, cel târziu săptămâna viitoare, se încheie licitaţia pentru 20 de trenuri noi, cu 352 de locuri, iar producătorul francez Alstom urmează să înceapă livrarea lor peste doi ani, a afirmat, marţi, ministrul demisionar al Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă.

"Concret, săptămâna aceasta, dacă nu săptămâna viitoare, se încheie licitaţia pentru trenuri. Sunt 20 de trenuri noi, producător francez Alstom, cu 352 de locuri. Sunt rame electrice care vor fi livrate - la trenuri nu se cumpără de pe raft, trebuie produse - vor fi livrate începând peste doi ani, dar sunt finanţate din fonduri europene şi putem suplimenta această cantitate cu o opţiune de încă 17. Eu susţin să facem asta ca ţară, să luăm 37 de trenuri noi, care merg cu 160 de km/oră, care sunt ultramoderne. Sunt trenuri pe care le cumpără Italia, Germania, abia aştept să le vedem. Am discutat cu cei de la ARF (Autoritatea pentru Reformă Feroviară - n.r.) şi despre posibilitatea de a achiziţiona unităţi, rame battery electric, care au alimentare mixtă cu baterii şi se alimentează şi din catenară pentru liniile neelectrificate. De exemplu, una dintre ele ar putea face serviciul aeroport, unde se poate pune catenară deasupra pe o lungime destul de mare şi pe restul, pe ultima bucată, unde nu este electrificat, să meargă pe baterii. Autonomia unei astfel de rame merge de la zeci de kilometri până la sute de kilometri, în funcţie de model", a susţinut Drulă.

Şeful demisionar de la Transporturi a menţionat că în PNRR sunt prevăzute sume importante pentru materialul rulant.

"În PNRR avem şi pentru material rulant puse sume importante. Avem şi proiectele de achiziţie de trenuri despre care vorbeam, adică 20 de trenuri electrice - 160 de milioane de euro, 16 locomotive electrice noi - 46 de milioane de euro", a arătat el.

Cătălin Drulă a subliniat că domeniul feroviar a suferit de-a lungul timpului din cauza lipsei de investiţii, iar premierul Florin Cîţu este "complet ostil" acestui sector.

"Domeniul feroviar e un domeniu care a suferit enorm din lipsă de investiţii, complet decapitalizat, cu şinele lăsate în paragină şi vagoanele şi locomotivele la fel. Am muncit foarte mult anul ăsta ca, o dată, să facem ce se poate în condiţiile financiare absolut dificile şi cu un premier ostil domeniului feroviar, repet, un premier complet ostil domeniului feroviar. Am discutat începând din primăvară despre... Lumea întreabă de ce nu cumpără CFR Călători locomotive? E simplu, pentru că am preluat această companie cu 600 de milioane datorii la furnizori privaţi şi 600 de milioane la stat şi în propunerile mele de a aloca suficiente sume pentru compensaţii, în sfârşit am reuşit, cu enorme negocieri în spate şi presiuni, să avem acel memorandum ca să depunem ajutorul de stat. Nici pe acela nu voia (premierul - n.r ), deşi toate ţările europene şi-au ajutat industriile feroviare. Germania a injectat recent în Deutche Bahn 2,5 miliarde de euro", a explicat fostul ministru.

Cu toate acestea, în opinia ministrului, s-au reuşit o serie de investiţii în acest domeniu, în ciuda ostilităţii lui Florin Cîţu.

"Hai să vorbim despre ce am reuşit să facem în ciuda acestei ostilităţi. Facem un record de reînnoire, de înlocuiri la rând anul acesta. Vor fi peste 100 de kilometri înlocuiţi, asta înseamnă cale ferată la 120 km/h, unde era de 30 km/h. Spre exemplu, între Buzău şi Făurei. Sunt 40 de kilometri, 60 de milioane de lei. Lucrările se desfăşoară pe 5 luni, am şi fost să le vizitez acolo, deci au început în iulie şi se termină în decembrie. Cu 60 de milioane de lei, cu 1,5 milioane de lei pe km, ducem o cale ferată de la 30 de km/h la 120 km/h. Nu cunosc niciun fel de investiţie cu beneficiu mai mare şi am insistat foarte mult să avem din PNRR o axă pentru a finanţa astfel de investiţii. Am reuşit să schimb cum era gândit PNRR - erau puse acolo doar acele proiecte mari de modernizări pe feroviar, care cu toţii ştim că durează pe coridor foarte mulţi ani şi costă foarte mult şi beneficiile sunt punctuale - şi am reuşit să punem deoparte, pentru că până la urmă în faţa unor politicieni care nu înţeleg cale ferată cam asta e, cu pusul deoparte, am reuşit să punem 1,2 miliarde de euro pentru astfel de lucrări punctuale, care îmbunătăţesc concret infrastructura. 236 milioane de euro electrificări în PNRR, 276 milioane euro reînnoiri, ăştia despre care vorbim, şi gândiţi-vă ce facem cu 276 milioane de euro, dacă cu 60 de milioane de lei, adică 12 milioane de euro, am făcut 40 de km de la 30 la 120 km/h", a arătat Drulă.

Şeful de la Transporturi a menţionat şi o serie de contracte care au fost încheiate la CFR pentru şine noi şi traverse.

"Nu numai că am pus banii acolo, dar am început nişte proceduri de care sunt foarte mândru la CFR pentru cumpăratul de şină nouă şi traverse, elementele componente ale căii ferate. Este un acord-cadru pentru traverse de beton pentru aproximativ 1.000 de kilometri de cale, cu o valoare de 414 milioane de lei, care va fi încheiat în săptămânile următoare. Adică încheiată licitaţia, efectiv semnat. Exista un acord-cadru pentru şine, dar cei de la CFR, cumva disperaţi în faţa lipsei de interes a mediului politic pentru acest domeniu, nu se mai gândeau să comande ultima parte a acestui contract şi am bucuria că a fost semnat încă un contract subsecvent, pentru a fi finalizat acest contract, pentru 6.500 de tone de şină nou nouţă. Asta înseamnă 54 de kilometri de cale cu această şină. Ştiţi cum se vorbeşte în acest minister? N-a mai văzut CFR-ul şină nouă de...15 ani. Valoarea este de 30 de milioane de lei. Vreau să văd că ăştia 30 de milioane de lei se plătesc pentru această şină şi o să urmăresc pe oricine vine aici să facă aceste plăţi. Apoi, 640 de aparate de cale, macazuri pe româneşte. Nu are CFR-ul şi sunt restricţii de 5 km/h, în valoare de 109 milioane de lei. Ăsta e alt contract-cadru lansat. Le găsiţi pe SICAP, sunt în curs de a fi încheiate. O parte vor fi finanţate de la bugetul de stat, o parte din aceste axe de care vorbeam în PNRR", a adăugat ministrul demisionar de la Transporturi. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)