Lipsa resurselor financiare şi a educaţiei în acest domeniu, lipsa motivaţiei şi a consilierii în carieră, dar şi stările emoţionale fluctuante sunt principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, tinerii din România, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, arată datele celui mai recent studiu naţional Insights PulseZ.

Conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES, studiul "Insights PulseZ", aflat la cea de-a doua ediţie, a fost conceput şi coordonat de specialiştii programelor naţionale antreprenoriale "Vreau să Fiu Antreprenor" (VSFA) şi "Insights" - din cadrul organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL)- şi realizat de agenţia de studii de piaţă IZI data, în luna iulie a.c., în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România.

Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor şi dorinţelor tinerilor din România, în noul context pandemic, membri ai generaţiei Z (cei născuţi după 1995, cunoscuţi şi ca iGeneration, Centannials sau "nativii digitali"), în ultimele luni ale acestui an (iulie 2021), comparativ cu 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

"Prin acest studiu ne-am propus să analizăm comportamentele şi stările tinerilor din România, interesele şi motivaţiile lor, în acest context pandemic, comparativ cu ceea ce a însemnat 2020 pentru ei, astfel încât să le putem înţelege deciziile de acţiune şi consum, planurile de dezvoltare, precum şi percepţia asupra lumii de astăzi şi a noii realităţi. Generaţia Z este considerată prima generaţie născută într-o perioadă în internetul şi noile tehnologii sunt disponibile la scară largă, aceşti tineri fiind extrem de conectaţi la mediul digital şi consumatori avizi de social-media - companiile, organizaţiile, dar şi autorităţile se raportează la preferinţele lor în construirea strategiilor de business", a declarat Alin Claudiu Apostu, coordonator al studiului Insights şi project manager în cadrul programelor naţionale "Insights" şi "Vreau să fiu Antreprenor".

La rândul său, Silvia Luican, fondator IZI data, a subliniat că cei care nu se uită la generaţia Z, care nu se modelează după aceştia, vor deveni inadaptaţi mai curând decât se aşteaptă.

"Viitorul se întâmplă deja şi se întâmplă repede. De multe ori, relevanţa generaţiei Z este subestimată, deoarece puterea financiară a acestei generaţii este mai scăzută. Însă, forţa generaţiei Z se manifestă deja, prin puterea ei de influenţă asupra generaţiilor mai mature dar şi prin nealinierea tinerilor la structurile sociale tradiţionale. Gen Z se remarcă în toate studiile noastre, nativii digitali sunt structural diferiţi. Prin studiul "Insights PulseZ" ne-am propus să o înţelegem în profunzime, să ne pregătim activ pentru ce urmează", a spus Silvia Luican.

La aproape un an şi jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generaţiei Z din România au mărturisit că se simt mai obosiţi (50% în 2021 faţă de 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoţionale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar şi cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul şi actualele tensiuni din sfera personală şi profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020).

Totodată, datele arată că, în 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească faţă de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menţionate de reprezentanţii generaţiei Z sunt resursele financiare (77% în 2021 vs. 59% în 2020), urmate la o distanţă considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59% în 2021 vs 47% în 2020), precum şi problema birocraţiei şi lipsa digitalizării (55% în 2021 vs. 32% în 2020), dar şi lipsa susţinerii morale din partea apropiaţilor (50% în 2021 vs. 34% în 2020) şi, nu în ultimul rând, lipsa accesului la programe de învăţare non-formală - cursuri, programe de leadership (48% în 2021 vs. 37% în 2021).

Participanţii au fost întrebaţi despre abilităţile/ariile de care au nevoie şi pe care şi-ar dori să le înveţe pentru a se dezvolta. Topul abilităţilor menţionate de ei suferă mici modificări faţă de cel menţionat anul trecut, iar explicaţia stă în contextul economic prin care a trecut România în ultimul an. Astfel, dacă organizarea personală (gestionarea timpului, productivitatea proprie) rămâne, în continuare, pe primul loc în topul preferinţelor (60%), în 2021, nevoia de educaţie financiară şi de investiţii creşte semnificativ, ajungând pe primul loc printre nevoile tinerilor (60% în 2021 vs 51% în 2020).

Conform studiului, dacă fetele menţionează într-o mai mare măsură nevoia de a învăţa să-şi gestioneze mai bine emoţiile (66% fete vs. 40% băieţi), băieţii menţionează mai des educaţia financiară (64% băieţi vs 56% fete), tehnologia (44% băieţi vs 29% fete) şi lucrul în echipă (30% băieţi vs 21% fete).

Referitor la planurile profesionale ale tinerilor, 1 dintre 3 respondenţi ai generaţiei Z precizează că plănuieşte să se angajeze în România, iar 21% dintre ei se gândesc să îşi continue studiile în ţara noastră. Doar 12% dintre participanţii la studiu declară că vor să lucreze în străinătate şi tot atâţia sunt cei care intenţionează să îşi deschidă o afacere.

Cei mai mulţi dintre respondenţii studiului (43%) au declarat că, în această perioadă, petrec zilnic între 4 şi 8 ore în faţa ecranelor, urmaţi de aproape o treime (28%) care susţine că sta în faţa ecranelor între 8 şi 12 ore. Nu se remarcă diferenţe în funcţie de genul tinerilor, în ceea ce priveşte timpul petrecut în faţa ecranelor, dar sunt mai mulţi cei între 19-21 de ani care acordă mediului digital între 8-12 ore (32% vs. 24% 16-19 ani). De asemenea, sunt mai mulţi tinerii din mediul urban (31%) care îşi petrec între 8-12 ore navigând pe ecrane în comparaţie cu cei din mediul rural (25%).

În ceea ce priveşte platformele social-media preferate de către Generaţia Z, Instagram este principalul canal folosit de o treime din tinerii din România (33%), urmat de Facebook (22%), Youtube (17%), WhatsApp (13%) şi TikTok (12%). Cei cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani folosesc Instagram în mai mare măsură (47%) decât ceilalţi tineri din categoriile de vârstă 19-21 ani, respectiv 22-24 ani, menţionându-l pe primul loc în topul preferinţelor, menţiunile scăzând, însă, gradual cu vârsta: Instagram este înlocuit cu Facebook, care ajunge pe locul I în rândul celor de 22-24 ani (28%).

Studiul "Insights PulseZ", aflat la cea de-a doua ediţie, a fost realizat în luna iulie a.c., pe un eşantion de 1.186 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 16-24 de ani, fiind reprezentativ la nivel naţional din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, regiunii şi mediului urban-rural. Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor, motivaţiilor şi dorinţelor tinerilor din România, membri ai generaţiei Z, comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

Studiul a fost coordonat de către echipa programelor naţionale "Vreau să fiu Antreprenor" şi "Insights", din cadrul organizaţiei non-guvernamentale Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor de cercetare iZi Data, suport Chilli Ideas, Coca-Cola HBC, Aegon Romania şi Banca Transilvania şi partener media AGERPRES.

"Vreau să fiu Antreprenor" (VSFA) este un program naţional, lansat în 2013, parte a organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea şi acţiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România.

În prezent, VSFA numără 10 comunităţi locale de antreprenori, care creează şi implementează proiecte de impact pentru aproximativ 32.000 de tineri. Peste 250 de conferinţe au fost organizate în întreaga ţară sub umbrela VSFA.

Programul "Insights", parte a asociaţiei Romanian Business Leaders, sprijină organizaţiile să se dezvolte prin potenţialul şi creativitatea unora dintre cei mai inovatori antreprenori din România.

Insights sprijină dezvoltarea tinerilor şi îi încurajează în mediul de business, organizând zece bootcampuri, până în prezent, şi aducând plus valoare companiilor româneşti de toate dimensiunile, pentru a susţine dezvoltarea economică a ţării.

În 2019, Insights a primit premiul pentru "Top 10 programe globale pentru dezvoltarea ecosistemului de inovaţie" din partea Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Informaţii şi Telecomunicaţii (ITU).

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, non-guvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Proiectele sale, care au la bază factori precum educaţia, antreprenoriatul şi buna guvernare, sunt iniţiate şi dezvoltate de cei peste 200 de membri voluntari, antreprenori şi executivi de top din România.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)