Extinderea domeniului schiabil, deschiderea aeroportului şi diversificarea vieţii culturale pot face din Braşov capitala sporturilor de iarnă şi a turismului românesc, au afirmat reprezentanţi ai autorităţii publice locale, prezenţi la o dezbatere publică despre turism.

Potrivit unui comunicat al Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că, în opinia sa, "subiectul este de mare interes şi necesită un dialog continuu, constant şi eficient între factorii de decizie din domeniul turistic, autorităţile administraţiei publice locale şi administraţia centrală", care împreună pot contribui la stimularea dezvoltării turismului în România şi la repoziţionarea acestuia ca pilon de creştere economică sustenabilă.

"Judeţul Braşov a fost în ultimii patru ani principala destinaţie turistică a României şi continuă să îşi menţină poziţia fruntaşă, în ciuda condiţiilor economice dificile cauzate de pandemie", a menţionat Adrian Veştea, prezent la dezbaterea publică "Turismul românesc: Între impas şi oportunitate", organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Alianţa pentru Turism (APT) şi Camera de Comerţ şi Industrie Braşov (CCIBV).

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a vorbit despre oportunitatea pe care Braşovul o are odată cu deschiderea aeroportului, care va facilita accesul turiştilor români sau străini, cât şi despre îmbunătăţirea infrastructurii - drum alternativ înspre/dinspre Braşov pe Valea Doftanei - care vizează creşterea gradului de ocupare turistică a judeţului pe tot parcursul anului.

"Pentru îndeplinirea acestui deziderat al nostru, pe lângă implicarea activă a administraţiei judeţene în tot ceea ce înseamnă susţinerea activităţilor turistice, sunt necesare măsuri concrete de la nivel central care să determine relansarea turismului după perioada pandemică", a subliniat preşedintele CJ Braşov.

La rândul său, primarul municipiului Braşov, Allen Coliban, consideră că extinderea domeniului schiabil şi promovarea evenimentelor culturale diversificate vor face din Braşov un centru turistic important.

"Mizăm, de asemenea, pe educaţia în turism - la nivel de Braşov se traduce în dezvoltarea învăţământului dual, şcoala hotelieră şi universitate - ce dezvoltă personal specializat care sa lucreze în turism", a afirmat Allen Coliban.

El a mai vorbit despre inovare şi digitalizare care vor contribui la transformarea Braşovului în hub turistic important în zona Centru.

"Printre obiectivele avute în vedere de primărie, pot enumera Parcul Natural Braşovia pentru un turism eco, durabil, renovarea Centrului Vechi şi a clădirilor de patrimoniu cât şi investiţii în promovare, cultură si domeniul schiabil", a mai spus Allen Coliban.

Alături de autorităţile publice locale, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, organizaţii patronale recunoscute în domeniu, la dezbatere au participat şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, antreprenori angrenaţi în turism care susţin nevoia implicării active în acest sector care trebuie să reprezinte un pilon stabil de creştere şi dezvoltare durabilă economică.

Ştefan Ţînţ, proprietarul Grand Hotel Teleferic din Poiana Braşov, a ridicat problema forţei de muncă din sector. Acesta consideră că legislaţia pieţei muncii trebuie revizuită, astfel încât să ofere antreprenorilor români care angajează personal din spaţiu extracomunitar siguranţa că aceştia nu pot migra de la un angajator la altul.

"Avem nevoie de personal specializat în turism şi din acest motiv suntem nevoiţi să importăm forţă de muncă, în special din zona extracomunitară (Asia). Legislaţia în domeniu lasă însă un avantaj real pentru cei care angajează lucrători extracomunitari aflaţi deja în ţară în detrimentul celor care plătesc taxe de aducere şi formalităţile legale. Trebuie gândită o formulă echitabilă în acest sens", a declarat Ştefan Ţînţ.

Potrivit sursei citate, de aceeaşi părere este şi Călin Ile, preşedinte al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), care crede că trebuie lucrat în continuare la scoaterea economiei "gri" la suprafaţă, la măsuri de susţinere şi dezvoltare a forţei de muncă calificate şi funcţionale în domeniu, la internaţionalizarea serviciilor pentru a putea vorbi de turism de calitate în ţara noastră.

"Dacă toate aceste deziderate vor fi aplicate, cred că în următorii cinci ani putem vorbi de dublarea numărului de turişti în România, din care 40% să reprezinte turiştii străini şi 60% români", a precizat Ile.

Moderatorii evenimentului au fost: Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, şi Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, iar din partea organizatorilor şi speaker a fost prezent Dragoş Anastasiu, preşedinte al Alianţei pentru Turism.

La dezbatere, au luat parte în calitate de speakeri: Silviu Costea, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, Adrian Veştea, preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Văsii, prefect - Instituţia Prefectului Judeţul Braşov, Allen Coliban, primarul Municipiului Braşov, Eleonora Ion, membru al CONAF Braşov, Călin Ile, preşedinte al Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Ştefan Ţînţ, administrator al Teleferic Grand Hotel, Roxana Cojocea, preşedintă a Asociaţiei de Turism Poiana Braşov, Daniela Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, Lucian Marinescu, membru al Consiliului de Administraţie al Companiei Hoteliere Intercontinental România/Premiere Hospirality.

Proiectul "Turismul românesc: Între impas şi oportunitate" va continua pe 29 septembrie la Vâlcea, în octombrie la Suceava, în noiembrie la Cluj şi Bucureşti.

Demersul vine în sprijinul operatorilor din turism şi servicii conexe, în vederea identificării de soluţii la problemele cu care aceştia se confruntă şi cu scopul poziţionării turismului românesc pe axa de dezvoltare sustenabilă.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin subliniază că a iniţiat acest proiect naţional în contextul în care turismul, lovit crunt de criza coronavirus, caută soluţii pentru revenirea la normalitate. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)