Un număr de 22 de crame din România prezintă, de vineri până duminică, peste 200 de vinuri autohtone, un stand special fiind dedicat soiului Fetească neagră, "regina" din acest an a Salonului Vinurilor Millésime.

"Ne bucurăm că prima zi a Salonului Millésime a fost un succes. Am avut un public foarte numeros, chiar peste aşteptări dată fiind perioada scurtă în care am anunţat evenimentul. Ne pare bine că astfel producătorii au avut ocazia să stea la poveşti, în sfârşit, faţă în faţă cu consumatorii. Din Bihor, singura cramă prezentă este Familia Darabont, iar din Crişana-Ardeal amintim Cramele Dradara, Dorvena, Nachbil, Silvania, Miniş, împreună, desigur, cu cele de tradiţie, Crama Davino din Dealu Mare, Corcova (Mehedinţi), Jidvei, Cotnari, Recaş. Alături de ei sunt şi mai micii producători, care fac vinuri artizanale de pe loturi mai mici, în cantităţi în mici, în special pentru restaurante şi magazinele de specialitate", a declarat, pentru AGERPRES, Georgeta Bocşe, organizator.

În Corpul L al Cetăţii Oradea, cramele au fost organizate pe zone geografice, pentru ca vecinii să fie aproape unii de alţii, pentru ca vizitatorii să aibă o percepţie mai bună asupra zonelor viticole şi să facă mai uşor comparaţii.

Familia Darabont a venit cu o premieră la nivel naţional, şpriţ la doză, din vin alb (Fetească regală) şi rose (Merlot), dar şi cu alte elemente inovative: sistemul de închidere cu screw cap al sticlei şi, pentru prima dată, cu etichetă termosensibilă (care se albăstreşte, din gri, la temperatura optimă de răcire).

"Suntem o cramă nouă, avem 40 de hectare, 13 soiuri, mai ales roşii. Avem o gamă Darabont şi o nouă gamă de şpriţ, pe care am scos-o chiar anul acesta pe piaţă. Pentru şoferi nu e indicat, pentru că are 6% alcool. Dar pentru o seară liniştită e ok. Vinurile sunt tinere, dar încercăm să scoatem tot ce se poate din soi, din arome, să fie cât mai uşor de înţeles, cât mai uşor de băut", a declarat oenologul şi viticultorul Szilvia Mate.

Crama Dradara (de la numele copiilor patronilor - Dragoş, Rareş şi Daria) din Arad, cu vreo 20 de hectare, are o cultură de viţă-de-vie relativ tânără, plantată în 2014 şi a ieşit pe piaţă în 2018 cu primele sortimente. În prezent oferă vinuri sub nouă etichete, inclusiv o Fetească neagră în ediţie limitată de 2.700 de sticle, o premieră la salonul orădean. Au cultivat un soi nou în zonă, Palava, originar din Cehia.

"Cramele Ulm sunt de fapt o asociaţie de cinci entităţi şi producători din judeţul Sălaj, concept care încă nu este un fapt atât de popular în România, dar este un efort de apreciat şi ne bucurăm că există iniţiative de acest fel. Avem aici reprezentate Fort Silvan, care s-a lansat anul trecut şi Cramele Agoston", a precizat Georgeta Bocşe, organizator al salonului, în turul oferit ziariştilor.

Şimleu Silvaniei s-a prezentat cu cea mai lungă tradiţie din zona Transilvaniei, Silvania, brand reînviat, în 2017, cu spumante obţinute prin metoda tradiţională (fermentare în sticlă, trei ani, în pivniţe lungi de 3,5 km, la 60 de metri în pământ), cu premii şi recunoaştere internaţională. Pe gama lux oferă cinci sortimente şi pe gama premium, alte cinci.

La standul Feteasca neagră, conferenţiarul universitar Dorin Popa, preşedintele Asociaţiei pentru cultura şi civilizaţia vinului Millésime, a făcut o scurtă rememorare a celor spuse în atelierul anterior dedicat acestui soi de valoare.

"Feteasca neagră, pe lângă faptul că e un soi emblematic pentru România, are şi nişte atuuri. Este chiar cel mai vechi soi, nu numai românesc. S-a demonstrat prin studii genetice că derivă din Vitis silvestris. Prin ceea ce oferă genetic demonstrează că ea, Feteasca neagră, este un soi emblematic al lumii, nu vrem să spunem lucruri mari, dar face parte din primele soiuri de struguri. Zona ei de origine e prin Moldova, pe Prut, are tot felul de diminutive - Pasărea neagră, Rândunica neagră - pentru că o folosesc şi cei din Republica Moldova. Pe plan naţional, se discută de ea de prin 1900 ca identitate, pentru că este un soi dificil. Fiind un soi rustic şi sălbatic, este foarte viguros şi destul de greu de ţinut în mână de către viticultor. Dar, deşi e dificilă, îţi dă şi satisfacţii apropo de calitate, cu vinuri premiate la fiecare concurs. Povestea ei a început la Dealu Mare şi Valea Călugărească şi acum avem peste 3.000 de hectare de Fetească neagră la nivel naţional", a spus Dorin Popa, specialist oenolog şi organizator al salonului.

Unul dintre cei mai mai producători de vinuri, Jidvei (cu peste 70 de vinuri), nu mai are nevoie de nicio prezentare, dar a onorat Salonul de vinuri orădean, punând astfel accent pe evenimentele de educaţie şi informare precum acesta. În standul lor de prezentare, cu game premium, Ana, Maria, Mysterium, cu medalii printate pe etichete, s-au evidenţiat şi vinurile Cramei Navigo, nou achiziţionată de Jidvei.

"E cea mai mare suprafaţă cultivată cu Sauvignon Blanc din Europa în acelaşi loc, cam 500 de hectare. Avem patru crame: Jidvei, Blaj, Bălcaciu şi Tăuni. Tăuni e singura şi cea mai mare cramă gravitaţională din Europa de Est şi printre cele mai mari din Europa", a precizat reprezentantul Jidvei.

Din apropierea lor geografică a participat şi Crama Lechburg, din Bistriţa-Năsăud, o cramă relativ tânără, dar cu rezultate excepţionale. În urmă cu o săptămână, a câştigat o medalie de aur la concursul Mundus Vini, din Germania, cu o Fetească neagră, "cel mai bun vin roşu românesc" prezent în concurs, după cum scrie pe diplomă, remarcat între cele circa 80 de vinuri româneşti şi din peste 4.500 de probe în concurs.

Din Podgoria Târnave au sosit reprezentanţii Cramei Villa Vinea, din Mureş, care au adus o gamă foarte variată de vinuri, de la spumante, la vinuri roşii şi de desert, inclusiv din soiuri vechi, austriece, precum Kerner şi Zweiger.

Organizatorii salonului au ţinut să aprecieze în mod deosebit prezenţa uneia dintre "cele mai vechi, mai emblematice şi mai apreciate crame din România", Davino, cu al lor "Purpura valahica", unul dintre cele mai preţuite vinuri Fetească neagră din România.

La capitolul importatori, organizatorii au evidenţiat un orădean, Cornel Hodişan, care aduce în ţară peste 600 de vinuri din zone renumite ale lumii, un mare pasionat cultivator de viţă-de-vie, producător de vinuri în Italia, şi în Bihor de anul viitor, precum şi proprietar al primului wine-bar select din Oradea, deschis recent în centrul istoric al municipiului.

Salonul Vinurilor Millésime are loc, în perioada 3 - 5 septembrie, în Cetatea Oradea, fiind organizat de Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului Millésime, care din anul 2010 s-a dedicat culturii şi civilizaţiei vinului, educării consumatorilor şi promovării vinului românesc. AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES