Execuţia bugetului general consolidat în primele 7 luni s-a încheiat cu un deficit de 2,89% din PIB
Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului în curs s-a încheiat cu un deficit de 33,97 miliarde de lei (2,89% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 49,68 miliarde de lei (4,71% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă din 2020, a anunţat joi Ministerul Finanţelor.
"Această evoluţie pozitivă a fost determinată de creşterea veniturilor bugetare cu 1,38 puncte procentuale din PIB (an/an), influenţată în principal de avansul încasărilor din TVA şi fonduri europene, precum şi de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 puncte procentuale din PIB, în contexul reducerii dinamicii cheltuielilor de personal. De asemenea, în luna iulie, se remarcă un sold bugetar aproape de zero (-0,16 miliarde de lei), faţă de -4,5 miliarde de lei înregistrat în luna iulie 2020", precizează MF.
Totodată, în perioada ianuarie - iulie 2021, cheltuielile de investiţii au fost cu 4,87 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 9,18 miliarde de lei (14,05 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB).
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 211,15 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest avans a fost influenţat de încasările reduse din perioada martie - iulie 2020 - ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), redresarea indicatorilor economici, dar şi de recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit). Cele mai însemnate creşteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA, contribuţiilor de asigurări şi fondurilor europene.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 16,59 miliarde de lei în perioada ianuarie - iulie 2021, consemnând o creştere cu 15,6% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+46,5%), impozitul pe dividende (+30,2%), respectiv Declaraţia unică (+20,0%).
Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,2%, înregistrând o dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 73,23 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2021, în creştere cu 13,0% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât şi de recuperarea parţială a contribuţiilor amânate la plată în anul trecut.
Potrivit MF, veniturile din accize au însumat 19,41 miliarde de lei în ianuarie - iulie 2021, în creştere cu 17,1% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,2% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice, în condiţiile normalizării consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă, respectiv un avans de 13,7% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinută şi de majorarea accizei la ţigarete.
Veniturile nefiscale au însumat 16,92 miliarde de lei în perioada ianuarie - iulie 2021, înregistrând o creştere de 8,6% (an/an), aceasta fiind determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art. 10, alin. (1), lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 14,25 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2021, în creştere cu 35,5% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 245,12 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 9,0%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile de personal au însumat 65 miliarde de lei, în creştere cu 2,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,5% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID - 19 au fost de 70,87 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicat în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1,672 miliarde de lei.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 32,76 miliarde de lei, în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 31,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 4,54 miliarde de lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva COVID-19.
Conform MF, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 87,55 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.
Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Astfel, până la sfârşitul lunii iulie, s-au plătit pe măsuri active 1,500 miliarde de lei, respectiv 602,61 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 190,92 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 319,23 milioane de lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 52,50 milioane de lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 334,8 milioane lei indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.
De asemenea, se continuă decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii iulie plăţile au fost de 2,551 miliarde de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,7 miliarde de lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Alte cheltuieli au fost de 4,4 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 15,79 miliarde de lei, cu 31,2% mai mari comparativ cu anul precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,28 miliarde de lei, în creştere cu 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 20,41 miliarde de lei.
De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,75% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele şapte luni ale anului 2021.
Totodată, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 186,37 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Zincă (Ministerul Finanțelor): O eventuală retrogradare a ratingului României ar restrânge baza de investitori și ar crește costurile de finanțare
O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României sub categoria recomandată investițiilor ar limita semnificativ baza de investitori și ar putea determina creșterea costurilor de finanțare, în condițiile în care statul are în continuare un necesar ridicat de împrumuturi, a declarat joi Bogdan Zincă, șef serviciu în cadrul D
Ministerul Energiei va iniția demersuri legislative pentru alinierea salariilor angajaților Complexului Valea Jiului la nivelul maxim în plată
Ministerul Energiei va iniția, în maximum 30 de zile, demersuri legislative pentru alinierea salariilor angajaților Complexului Energetic Valea Jiului la nivelul maxim aflat în plată pentru fiecare categorie de personal, în urma discuțiilor cu reprezentanții minerilor de la Vulcan. 'În ceea ce privește alinierea dre
Hanga (BVB): Schimbările economice și sociale din Europa vor avea efecte și asupra României
Schimbările economice și sociale prin care trec statele europene vor avea efecte și asupra României, în condițiile în care modelul de dezvoltare urmat în ultimele decenii este supus unor transformări, a declarat joi președintele Bursei de Valori București (BVB), Radu Hanga, la conferința 'România sub lupă - Economia românească
ANSVSA: Primele 300.000 de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare au ajuns în România
O primă tranșă de 300.000 de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare a ajuns joi în România, urmând ca alte 800.000 de doze, destinate combaterii variolei ovine și caprine, să fie livrate etapizat până duminică, 25 octombrie, potrivit unui comunicat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
Barbu: Actul normativ privind despăgubirile pentru secetă va fi corectat în urma unei erori de calcul
Actul normativ referitor la despăgubirile acordate fermierilor afectați de secetă va fi corectat, după ce s-a constatat că, la elaborarea acestuia, procentul gradului de calamitate a fost aplicat de două ori, a anunțat joi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pe pagina sa de Facebook. 'Corectăm actul normativ referitor la despăgubirile pentru secetă! Am d
Niculescu: România este pregătită să își consolideze rolul de hub logistic, economic și strategic pentru reconstrucția Ucrainei
România este pregătită să își consolideze rolul de hub logistic, economic și strategic pentru reconstrucția Ucrainei, iar companiile românești au expertiza, determinarea și proximitatea geografică necesare pentru a fi în prima linie a acestor șantiere ale viitorului, a afirmat, joi, premierul Luca Niculescu, într-un mesaj transmis de con
Hanga: BVB a crescut cu 235% în ultimii 5 ani, cel mai mult din Europa Centrală și de Est
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o creștere de 235% în ultimii cinci ani, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, în timp ce numărul conturilor de investiții a ajuns la 325.000 la jumătatea acestui an, față de 53.000 în 2020, a declarat, joi, președintele BVB, Radu Hanga, la conferința 'România sub lupă - Economia ro
Dan: Condamnăm cu toată fermitatea atacurile Rusiei ce vizează coridoarele comerciale și constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional
România condamnă cu toată fermitatea atacurile cu drone care vizează coridoarele comerciale și care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional de către Federația Rusă, aceste incidente din Marea Neagră nefiind izolate, ci, dimpotrivă, în ultima perioadă, s-au multiplicat și s-au acutizat, a transmis, joi, președintele Nicușor Dan, pr
Lazea (BNR): Este nevoie de un pact între forțele politice pentru reducerea deficitului bugetar până în 2030
România are nevoie de un pact între forțele politice responsabile, prin care acestea să se angajeze să respecte, în următorii patru ani, corelația dintre evoluția PIB-ului nominal, salarii și pensii și să susțină îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit, pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 203
Târgul de Turism China 2026 se desfășoară în perioada 23-25 octombrie, la București
Cea de-a doua ediție a Târgului de Turism China va avea loc în perioada 23-25 octombrie 2026, la Centrul Cultural Chinez din București, evenimentul reunind agenții de turism din România și China, companii aeriene și instituții culturale, pentru promovarea destinațiilor turistice și dezvoltarea cooperării dintre profesioniștii din cele două țări, pot
Ciucu: Avem pe ordinea de zi a Consiliului General de săptămâna viitoare un proiect prin care ne înfrățim cu orașul Kiev
Consiliul General al Primăriei Municipiului va avea pe ordinea de zi, săptămâna viitoare, un proiect prin care Bucureștiul se înfrățește cu orașul Kiev și sper ca în baza acestui acord să putem ajuta și noi capitala Ucrainei poate cu niște generatoare sau cu ce mai este nevoie să treacă prin iarna care vine, a declarat, joi, primarul general al Capi
Lazea, despre deficitul trimestrial: E vorba de volatilitatea foarte mare dintre trimestre; sunt convins că MF va explica situația
Datele publicate de Eurostat privind deficitul consemnat de România în trimestrul doi din 2026 se referă la deficitul înregistrat în interiorul unui trimestru raportat la Produsul Intern Brut (PIB) din acea perioadă, a declarat joi Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României, la conferința 'România sub lupă - E
Cristian Popa: Programul european SAFE poate consolida apărarea și economia României
Investițiile în apărare au devenit o necesitate în contextul războiului de la graniță, iar programul european SAFE oferă României acces la finanțare în condiții favorabile pentru modernizarea armatei, dezvoltarea industriei naționale de apărare și construirea unor infrastructuri cu utilizare atât civilă, cât și militară, susține Cr
CORECTURĂ ARIR anunță aderarea XBRL Center ca Membru Afiliat
În știrea cu titlul 'ARIR a aderat la platforma de consolidare financiară și raportare electronică XBRL Center', difuzată joi, la ora 12:51, pe fluxurile Economic Intern și Bănci - Piețe Financiare, în titlu și lead se va citi corect 'ARIR anunță aderarea XBRL Center ca Membru Afiliat' Reluăm știrea în forma corectă:
Silaghi (CCIR): Dorim să nu fim doar o țară de tranzit de marfă pentru Ucraina; vrem să participăm la procesul de reconstrucție a acesteia
România dorește să nu fie doar o țară de tranzit de marfă pentru Ucraina, ci chiar vrea să participe efectiv la acest proces de reconstrucție al acesteia, pe care cu siguranță un singur stat nu va fi capabil să-l ducă la bun sfârșit și cu câteva firme, a transmis, joi, secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovi






