Primăria municipiului Bucureşti are scopul de a face un singur regulament de autorizare şi avizare a agenţilor economici, pentru a termina cu acest bâlci cu şapte capete, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Stelian Bujduveanu, viceprimarul municipiul Bucureşti.

"Ne îngrijorăm faţă de această evoluţie a industriei (ospitalităţii - n. r.). Am avut diferite întâlniri în Primărie şi facem paşi concreţi. Trebuie să ne punem şi cenuşă în cap, pentru că acum suntem reactivi, nu am fost proactivi. Pentru noi este o îngrijorare foarte mare ce se întâmpla azi în Bucureşti. Rolul meu şi scopul meu de a fi aici e de a vă asigura că Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să fie integratorul în acest domeniu. Primăriile de sector încasează acei bani pe care îi plătiţi dumneavoastră pentru avizare şi autorizare. Noi suntem cei care ar trebui să terminăm odată pentru totdeauna acest bâlci în Bucureşti, cu şapte capete. Un operator economic poate să aibă în trei sectoare trei business-uri diferite. Nu se poate să aibă nevoie de trei consultanţi diferiţi ca să se autorizeze în acelaşi oraş. Scopul nostru, la nivelul municipiului Bucureşti, împreună cu partenerii noştri USR-PLUS, este acela de a face un singur regulament de autorizare şi avizare a agenţilor economici. La orice primărie de sector la care te duci ca şi operator economic, ţi-ai luat hârtia, ai scăpat de griji. Să trecem odată peste această birocraţie a birocraţiilor", le-a transmis Bujduveanu reprezentanţilor HoReCa.

El a subliniat că Primăria Municipiului Bucureşti nu încasează niciun ban din impozitul din Codul fiscal plătit de agenţii economici, dar sunt singurii care se implică în acest regulament.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Scopul nostru este ca până la finele anului să avem acest regulament unitar la nivelul municipiului Bucureşti, pe care am şi început să-l redactăm împreună cu dumneavoastră. Nu pot eu, Primăria Municipiului Bucureşti, să vin să vă spun cum trebuie să arate acea autorizare, ci trebuie să o iau din teren, de la cei are au trecut prin foc, prin iad ca să se autorizeze", a spus viceprimarul.

Acesta a mai menţionat că nici avizarea de amplasament a teraselor în Capitală nu este aşa cum ar trebui să fie într-un an pandemic.

"Îmi cer scuze în numele municipiului Bucureşti pentru operatorii economici care azi trebuie să intre în legalitate şi noi trebuie să facem toate demersurile pentru a-i ajuta, pentru că acei oameni aduc plusvaloare pentru comunitatea noastră. Ei plătesc angajaţi, fac servicii pentru comunitate, iar mai apoi la nivel local şi central încasăm taxe şi impozite. Noi trebuie să venim în sprijinul dumneavoastră. De aceea vreau să îmi cer scuze public, în numele municipiului Bucureşti şi al primăriilor de sector, care v-au îngreunat până astăzi aceste demersuri şi să vă promit că în următorii ani veţi vedea schimbări concrete din partea noastră", a susţinut Stelian Bujduveanu.

Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) a realizat şi o analiză cu privire la procesul de autorizare a companiilor din HoReCa la nivelul municipiului Bucureşti, care a evidenţiat faptul că, în urma supra-birocratizării la nivelul primăriilor de sector, doar 700 de restaurante din peste 9.500 au primit autorizaţie de funcţionare din partea primăriilor de sector.

Conform evidenţei Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, în Bucureşti sunt peste 9.500 de unităţi de alimentaţie publică, iar din cauza supra-birocratizării primăriile de sector din Bucureşti au devenit un supracontrolor al altor instituţii ale statului, ceea ce a dus la costuri de peste 60 milioane lei. În intervalul 2019 - 2021, în lipsa unui proces unitar şi coerent de reglementare a autorizării afacerilor din HoReCa, primăriile de sector au pierdut peste 60 milioane, sumă care ar fi putut intra la bugetul de stat. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Năsui: Zero taxe pe salariul minim e o măsură care începe de la 1 ianuarie 2022, într-un sector privat; poate fi HoReCa

* Guda: Jumătate dintre companiile din HoReCa au un grad de îndatorare de peste 90%; şapte din 10 au risc ridicat de insolvenţă