Disciplina scăzută la plată în economie, nivelul redus al intermedierii financiare şi problema demografică sunt principalele vulnerabilităţi structurale la adresa stabilităţii financiare din România, arată "Raportul asupra stabilităţii financiare", publicat de Banca Naţională a României.

Potrivit băncii centrale, vulnerabilitatea structurală care a caracterizat sectorul companiilor nefinanciare din România în ultimii 20 de ani, cu implicaţii la adresa economiei reale şi a sistemului financiar, vizează ponderea importantă a companiilor nefinanciare cu deficienţe privind nivelul de capitalizare, coroborată cu o
disciplină scăzută la plată în economie.

"Deşi la nivel agregat aceasta s-a îmbunătăţit, dinamica în structură este eterogenă, iar riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar şi către sectorul bancar se menţine ridicat. Impactul negativ al pandemiei COVID-19 poate fi augmentat de această vulnerabilitate", se precizează în documentul citat.

La finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată se situa la 244.100, în scădere cu 5,9% comparativ cu anul precedent, reprezentând 35,4% din numărul total de companii nefinanciare. Dintre acestea, majoritatea (97%) aveau capitaluri proprii negative (237.000).

În aceste condiţii, autorii Raportului arată că, pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din această categorie este semnificativ. La finalul anului 2019, valoarea acestuia era de 154,6 miliarde de lei, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul anterior.

"Un aspect important care caracterizează firmele subcapitalizate este gradul ridicat de persistenţă, respectiv rata de menţinere în această categorie. La finalul anului 2019, circa 30 la sută din firme se regăseau în această situaţie de cel puţin 10 ani, iar 14,2% dintre acestea au rămas subcapitalizate în fiecare an începând cu 2008. Durata medie în care companiile rămân subcapitalizate este de circa 7 ani. Analizând evoluţia pentru primele şase luni le anului 2020, necesarul de capitalizare a înregistrat o îmbunătăţire faţă de iunie 2019, atât pentru companiile din sectorul privat (-5 la sută), cât şi pentru cele de stat (-10 la sută)", se mai arată în Raportul asupra stabilităţii financiare.

Potrivit sursei citate, o consecinţă directă a numărului ridicat de companii subcapitalizate este disciplina laxă la plată în economie. Finanţarea companiilor se realizează într-o măsură importantă prin credit comercial (30% din pasivul acestora, iunie 2020), iar rata datoriilor comerciale restante, deşi în scădere, se menţine preocupant de ridicată (la 13% pentru toate companiile nefinanciare). În criza precedentă, rata de neplată a datoriilor comerciale a depăşit nivelul de 20 la sută, subliniază Raportul.

În context, reprezentanţii BNR recomandă ca iniţiativele guvernamentale care să fluidizeze circuitele monetare prin ameliorarea procesului de scontare a creanţelor comerciale să fie calibrate cu mai mare atenţie, ţintit către zonele care au perspective de dezvoltare sustenabilă. În caz contrar, aceştia atrag atenţia că există riscul ca sprijinul acordat sub formă de garanţii de stat să majoreze în final datoria publică fără ca efectele benefice să fie palpabile.

În ceea ce priveşte o altă vulnerabilitate a economiei, respectiv nivelul redus al intermedierii financiare, BNR arată că România are cea mai mică valoare a indicatorului pe plan european.

Astfel, creditul neguvernamental din bilanţul băncilor reprezintă 26,8 la sută din PIB la decembrie 2020, în timp ce ţări din regiune, precum Ungaria (35 la sută), Polonia (48 la sută), Bulgaria (52 la sută) sau Cehia (54 la sută), se situau la un nivel semnificativ mai mare. Media europeană a indicatorului era de 92 la sută.

"Această stare este determinată, pe de o parte, de problemele de capitalizare ale firmelor, iar, pe de altă parte, de preferinţa acestora de a apela la finanţări externe, în special de la compania-mamă, în cazul firmelor cu investiţii străine directe (ISD). Creşterea susţinută a îndatorării firmelor rezidente faţă de grupul nerezident din care fac parte (de circa 4 ori în intervalul decembrie 2009-decembrie 2020) constituie o preocupare din perspectiva riscurilor la adresa stabilităţii financiare; astfel, companiile cu datorii nefinanciare de la grup sunt expuse şocurilor dinspre economiile ţărilor de origine companiilor-mamă şi pot contribui la transmiterea acestora la nivelul economiei locale", arată documentul.

Reducerea ecartului ratelor dobânzilor între finanţarea în valută de la instituţiile de credit din România şi creditele acordate de instituţiile financiare nerezidente, respectiv finanţarea de tip ISD, a susţinut reluarea tendinţei ascendente în cazul creditului destinat companiilor nefinanciare acordat de băncile autohtone, de la sfârşitul anului 2018. Această reducere semnificativă a costului de finanţare pe care îl poate oferi o bancă din România comparativ cu un creditor nerezident creează noi posibilităţi ca o
parte din finanţarea firmelor provenind din exteriorul ţării să fie acordată pe plan intern, cu efecte benefice asupra reducerii datoriei externe şi creşterii intermedierii financiare interne, precizează Banca Naţională a României.

O altă vulnerabilitate, problema demografică, se manifestă în continuare, pe fondul persistenţei sporului natural negativ şi al fenomenului migraţiei din ultimii ani.

Potrivit BNR, tensiunile pe piaţa muncii sunt amplificate de îmbătrânirea accentuată a populaţiei, corelată cu creşterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populaţia activă (17,3% din populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior), precum şi de tendinţa continuă de scădere a populaţiei rezidente (-0,5% în 2021 vs. 2020).

În plus, pandemia COVID-19 a dus la creşterea mortalităţii (+14% în anul 2020 comparativ cu 2019) şi diminuarea numărului de nou-născuţi (-5% în anul 2020
faţă de anul 2019), astfel sporul negativ s-a deteriorat de la o medie lunară de 5.900 de persoane în anul 2019 la 9.880 de persoane în anul 2020.

"În acest context, pentru a reduce presiunea asupra populaţiei ocupate şi a susţine echilibrul pe piaţa muncii, este esenţială îmbunătăţirea disponibilităţii de personal calificat, coroborată cu eficientizarea sistemului educaţional, centrat pe pregătirea adecvată a forţei de muncă. Îmbunătăţirea abilităţilor digitale şi în domeniul noilor tehnologii poate întări capacitatea forţei de muncă de a se adapta la schimbările structurale generate de un grad în creştere de automatizare a activităţilor", se mai arată în Raportul publicat de banca centrală. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)