Noua Strategie Forestieră Europeană, lansată recent de Comisia Europeană (CE), nu acoperă suficient echilibrul între funcţiile de mediu, sociale şi economice ale pădurii, susţin reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR).

"Lansată în urmă cu trei zile în contextul recunoaşterii importanţei lemnului în procesul de decarbonizare, noua Strategie Forestieră Europeană nu reuşeşte să recunoască complexitatea şi importanţa realizării unui echilibru între rolul economic, social şi de mediu al pădurilor. Aşa cum arată EOS (Organizaţia Europeană a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului), astăzi pădurile şi produsele forestiere sunt căutate pentru rolul lor de atenuare a schimbărilor climatice. Pădurile captează şi sechestrează cantităţi mari de carbon, iar produsele din lemn sunt tot mai utilizate, înlocuind alte materiale a căror producţie generează volume mari de gaze cu efect de seră. Scenariile şi practicile silvice propuse în strategie ar trebui să asigure pe termen mediu şi lung funcţionarea bioeconomiei europene. Acest lucru înseamnă utilizarea pe scară tot mai largă a lemnului. De asemenea, trebuie să crească gradul de retenţie a carbonului în păduri, dar acest lucru nu înseamnă renunţarea la recoltarea lemnului, ci creşterea durabilităţii şi maximizarea utilizării lemnului recoltat din păduri", apreciază forestierii, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.

În viziunea ASFOR, noul document al CE nu identifică măsurile adecvate pentru creşterea ofertei de lemn pe piaţă şi nu abordează problema îmbunătăţirii competitivităţii şi a condiţiilor generale de creştere a bioeconomiei.

"O strategie eficientă de gestionare durabilă a pădurilor ar trebui să vizeze consolidarea componentei economice în armonie cu angajamentele asumate în plan social şi de mediu. Mulţi oameni nu realizează că pentru a avea păduri sănătoase, acestea trebuie îngrijite, iar îngrijire înseamnă şi recoltarea lemnului. Proprietarii de păduri au nevoie de venituri pentru plata costurilor continue generate de gestionarea pădurilor: lucrări de prevenire a incendiilor, întreţinerea drumurilor şi eliminarea speciilor invazive, acoperirea impozitelor anuale etc. Ei trebuie încurajaţi să investească o parte din veniturile obţinute din vânzarea lemnului în gestionarea durabilă a pădurilor. Pădurea este asemenea unei grădini sau unei livezi pe care, dacă nu o îngrijeşti, se degradează şi, în cele din urmă, nu mai asigură la nivelul dorit acele beneficii de mediu, sociale şi economice fără de care societatea nu poate să-şi atingă ţintele care privesc economia verde, iar o viaţă prietenoasă cu mediul devine imposibilă", sunt de părere oficialii asociaţiei de profil.

Aceştia atenţionează, totodată, că din document lipsesc analizele privind disponibilitatea viitoare a lemnului şi interdependenţa dintre exploatarea forestieră şi celelalte industrii.

"Strategia nu ar trebui să neglijeze componenta economică a sectorului forestier european, un sector cu o cifră de afaceri anuală de 35 miliarde euro şi sute de mii de angajaţi. Toate părţile unui arbore sunt utilizate în mod eficient de către industriile forestiere şi de prelucrare a lemnului, rezultând produse simultane cu diferite durate de viaţă. Astfel, toate produsele pe bază de lemn sunt esenţiale pentru o tranziţie de succes către o bioeconomie circulară şi eliminarea materiilor prime fosile. Din păcate, documentul propus este unul rigid. Strategia nu se poate aplica unitar în toată Europa. Iar faptul că nu recunoaşte existenţa pieţelor locale şi nu răspunde nevoilor comunităţilor locale şi specificităţii acestora, invalidează chiar unele dintre afirmaţiile cuprinse în text cu privire la utilizarea în cascadă a lemnului. Atragem atenţia că există diferenţe semnificative între statele membre şi chiar şi între regiuni, iar o aplicare unitară a principiilor din strategie la nivelul UE nu este fezabilă. În acest context, încercările comunităţii europene de a se îndrepta către o economie verde şi un stil de viaţa în armonie cu natura trebuie să fie bazate pe exemple reale şi specifice fiecărei comunităţi a blocului comunitar", notează ASFOR.

Comisia Europeană (CE) a adoptat, vineri, noua Strategie Forestieră a Uniunii Europene (UE) pentru anul 2030, document ce face parte din pachetul mai larg prevăzut de Acordul verde european (Green Deal).

"Prin abordarea în manieră integrată a aspectelor sociale, economice şi de mediu, Strategia pentru păduri este menită să asigure multifuncţionalitatea pădurilor din UE şi pune în evidenţă rolul fundamental jucat de silvicultori (...) Strategia promovează practicile de gestionare a pădurilor cele mai prietenoase pentru climă şi biodiversitate, reliefează necesitatea menţinerii utilizării biomasei lemnoase în limite sustenabile şi încurajează utilizarea eficientă a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utilizării în cascadă (...) Strategia prevede, de asemenea, elaborarea unor scheme de plată destinate proprietarilor şi administratorilor pădurilor care furnizează servicii ecosistemice alternative, de exemplu prin menţinerea intactă a unor părţi ale pădurilor. Noua politică agricolă comună (PAC) va reprezenta o ocazie, printre altele, de a oferi un sprijin mai bine direcţionat pentru silvicultori şi pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor. Noua structură de guvernanţă pentru păduri va crea un spaţiu mai incluziv pentru ca statele membre, proprietarii şi administratorii de păduri, industria, mediul academic şi societatea civilă să poată discuta despre viitorul pădurilor în UE şi să ajute la păstrarea acestor bunuri valoroase pentru generaţiile viitoare", notează forul european.

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei, Strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi a neutralităţii climatice în UE până în 2050.

În plus, aceasta contribuie la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanţi naturali, aşa cum prevede Legea climei. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)