Românii îşi doresc un acces mai rapid şi o calitate mai ridicată a serviciilor medicale, potrivit celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021).

Astfel, potrivit unui comunicat remis, joi, AGERPRES, peste 70% dintre respondenţi ar aloca sume suplimentare pentru a beneficia de servicii de recuperare medicală, intervenţii chirurgicale, spitalizare sau analize de laborator, iar între 56% - 65% pentru ambulatoriu de specialitate, servicii de medicină primară, imagistică medicală sau îngrijire la domiciliu.

În funcţie de categoria de venituri, această disponibilitate pentru a plăti mai mult în schimbul unor servicii de calitate mai ridicată este declarată inclusiv de românii cu venituri mai reduse, în special pentru intervenţii chirurgicale, spitalizare, recuperare medicală, analize de laborator, ambulatoriu de specialitate, servicii de medicină primară, îngrijiri la domiciliu.

"Românii îşi doresc servicii medicale mai accesibile şi de o calitate mai bună, care pot fi oferite prin intermediul asigurărilor voluntare de sănătate. De altfel, de la an la an, acestea se dovedesc a fi soluţia preferată de clienţi. Vedem că există disponibilitate la schimbare, iar în acest context asigurările ar putea fi răspunsul, la fel cum se întâmplă în majoritatea ţărilor europene. Practic, un abonament sustenabil la sănătatea fiecărui român este reprezentat de asigurările voluntare de sănătate care vin cu multiple avantaje", a declarat Adrian MARIN, preşedintele UNSAR.

Şi în cazul spitalizării într-un spital de stat, românii ar plăti în plus pentru condiţii mai bune de internare (67%), proceduri medicale mai complexe (56%) sau accesul la un anumit medic (49%). Alte servicii menţionate se referă la: analize de laborator/ imagistică, profesionalismul personalului medical, respectarea programărilor, aparatură modernă, intervenţii chirurgicale. În funcţie de categoria de vârstă, o disponibilitate mai mare pentru a plăti suplimentar pentru servicii mai bune de spitalizare o au persoanele între 18-30 de ani.

Aşa cum arată şi rezultatele studiilor realizate anual de UNSAR, asigurările voluntare de sănătate s-au dezvoltat ca răspuns la o cerere în creştere din partea populaţiei, în contextul unor inconvenienţe prezente în accesul la servicii finanţate de sistemul public de asigurări. În plus, utilizarea asigurărilor voluntare de sănătate se face în condiţii de siguranţă şi încredere, acestea fiind instrumente financiare supuse unei legislaţii foarte stricte, sub supravegherea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Mai trebuie precizat că pandemia de COVID-19 a adus, de asemenea, modificări în percepţia românilor asupra riscurilor legate de sănătate şi boli, deoarece 42% dintre respondenţi declară că pandemia le-a crescut interesul pentru asigurările voluntare de sănătate, cu 14% mai mult faţă de anul anterior.

Beneficiile asigurărilor voluntare de sănătate trebuie privite şi din perspectiva sistemului naţional de sănătate. Dezvoltarea acestei pieţe este esenţială pentru degrevarea bugetului de stat, putând contribui în mod semnificativ la sustenabilitatea financiară a sistemului public de sănătate. Industria de asigurări este şi trebuie să rămână un partener al statului român, având o contribuţie semnificativă la PIB-ul României.

Barometrul IRES-UNSAR privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor în România a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Înfiinţată în 1994, UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 19 de companii de profil. Acestea deţin o pondere de aproximativ 80% din piaţa locală de asigurări. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)