Cei mai mulţi români se tem de o eventuală criză economică sau financiară care le-ar afecta veniturile, iar pe lângă aceasta printre riscurile menţionate cel mai frecvent continuă să se numere incendiul, accidentele auto, îmbolnăvirile sau dezastrele naturale, potrivit celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021).

În acest sens, după un an marcat de pandemie, cercetarea sociologică arată că o criză economică sau financiară care ar afecta veniturile - risc nou introdus în sondaj - este cel mai adesea menţionată de români, respectiv de 67% dintre respondenţi.

Topul riscurilor de care se tem românii este completat de incendiu (62%, în creştere de la 60% în 2020), accidente auto (62%, faţă de 58% anul trecut), îmbolnăviri (56%, în scădere de la 58%), dezastre naturale, precum cutremurul, inundaţiile sau alunecările de teren (54%, la fel ca în 2020), furt (51%, faţă de 56%), fenomene meteo severe (48%, în creştere de la 47%) şi alte accidente, precum cele casnice (48%, faţă de 45% în 2020).

"Cu toate că vedem semne de revigorare, efectele pandemiei încă se fac remarcate. Cercetările sociologice pe care le realizăm în fiecare an ne ajută să înţelegem mai bine la nivel de industrie preocupările pe care le au românii cu privire la siguranţa lor personală sau a familiei, dinamica acestora în timp şi, mai ales, cum putem să îi protejăm mai bine prin intermediul asigurărilor în această perioadă", a declarat Adrian Marin, preşedintele UNSAR.

Atunci când cumpără o asigurare, românii se bazează cel mai mult pe modul în care le acoperă nevoile (21%), pe rapiditatea în plata despăgubirilor (15%) sau pe consultanţa oferită (12%). Barometrul UNSAR-IRES mai relevă şi faptul că factorii care pot amplifica decizia de a încheia o asigurare sunt veniturile mai ridicate (38%), o mai bună informare (35%), dar şi apariţia de produse noi, digitale (19%).

"Prin proiectele pe care le derulăm ne propunem să îi ajutăm pe români să ia decizii informate atunci când vine vorba despre asigurări", a declarat Alexandru Ciuncan, director general, UNSAR.

În acelaşi timp, experienţa personală cu societăţile de asigurări rămâne una mai degrabă pozitivă pentru 64% dintre români, în creştere faţă de 58% în 2020.

Conform respondenţilor, printre calităţile cele mai importante pe care ar trebui să le aibă o companie de asigurări se numără seriozitatea (44%), corectitudinea (28%) şi încrederea pe care o inspiră (9%). Gradul cel mai mare de satisfacţie al consumatorilor rămâne cel legat de interacţiunea cu personalul (88%), clauzele contractuale şi nivelul sumelor asigurate (77%), dar şi raportul preţ/calitate (76%) sau sistemele online existente (75%), în timp ce mai puţin mulţumiţi sunt de nivelul birocraţiei (45%) şi de timpul de aşteptare până la despăgubire (40%).

Barometrul IRES-UNSAR privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor în România a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Înfiinţată în 1994, UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 19 de companii de profil. Acestea deţin o pondere de aproximativ 80% din piaţa locală de asigurări. Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea şi reprezentarea intereselor asigurătorilor şi reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activităţii de asigurări în România şi a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern şi internaţional. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor şi Reasigurătorilor Europeni - Insurance Europe.

Înfiinţat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES activează pe piaţa de cercetare din România şi funcţionează ca un think tank independent, o parte dintre studiile şi proiectele pe care le dezvoltăm fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societăţii româneşti. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)