Sistemul bancar se confruntă cu două probleme structurale - o bancabilitate redusă şi o pondere ridicată a creanţelor băncilor faţă de stat - iar acestea nu pot fi rezolvate decât într-un termen ceva mai lung, este de părere Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate a Băncii Naţionale a României (BNR).

"Avem în sistem două probleme structurale pe care nu le rezolvăm decât într-un termen ceva mai lung. Prima este o bancabilitate redusă, care persistă de decenii şi care survine pe fondul unei subcapitalizări cronice a agenţilor economici. Suntem într-o situaţie paradoxală în care avem întreprinderi sărace, deţinute de acţionari bogaţi. Cum am putea rezolva acest lucru: nu ştiu dacă am putea s-o facem cu zăhărelul sau printr-o formulă de coerciţie. Probabil că o formulă combinată între cele două, numai că eu unul, ca economist, nu pot să admit că un agent economic care are capital negativ distribuie dividende. Nu numai că încalcă Legea 31 din 1990, una dintre cele mai longevive legi în România, dar încalcă un principiu economic de bază: vorbim despre capitalism şi aici este vorba despre capital", a menţionat Eugen Rădulescu, la "ZF Bankers Summit'21".

Acesta a subliniat că, în 2019, circa 30% dintre firme se aflau în această situaţie, de capitaluri negative de cel puţin zece ani, iar 14,2% au rămas subcapitalizate în fiecare an din 2008.

"Necesarul de capitalizare este colosal, este de 154 de miliarde de lei. Avem o îmbunătăţire la nivel de ansamblu: ponderea agenţilor economici cu capitalul sub limita reglementată a scăzut de la 51% în 2012 la 35% în 2019, ultimul an pentru care avem date. Pentru 2020 încă nu le avem., a mai spus şeful Direcţiei de Stabilitate din BNR.

A doua problemă structurală, potrivit acestuia, este "ponderea ridicată a creanţelor sistemului bancar faţă de stat".

"În mai 2021 eram la cifra de 24,8% din active, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Suntem urmaţi de Polonia, Ungaria şi Croaţia. Asta nu este de bine pentru că, pe de o parte, se manifestă un efect de evicţiune a sistemului privat şi, în al doilea rând, băncile care au acordat credite mari statului cu maturitate lungă vor avea un risc de dobândă semnificativ în momentul în care vor creşte ratele de dobândă. Cât despre profitabilitate, aici avem o percepţie publică greşită care spune că băncile sunt foarte bogate, băncile au profituri înalte. Nu e chiar aşa. Rata de rentabilitate a scăzut de la 12,2% în 2019 la 8,7% în 2020 şi este cu mult mai scăzută decât cea medie din economie care este 14,3% în iunie 2020. Am avut o creştere a creditării datorată programelor guvernamentale în mod special în ultimul trimestru al anului trecut, dar sunt de acord că nu de aici este îmbunătăţirea situaţiei creditării, ci din faptul că există mai multă încredere în cum evoluează lucrurile", a susţinut Rădulescu.

Pe de altă parte, el a afirmat că în sistemul bancar rata de credite neperformante în luna mai era de 3,91%, ceea ce înseamnă undeva la categoria de risc intermediar potrivit standardelor Uniunii Europene, înregistrându-se o scădere semnificativă faţă de 13,5% în 2015 şi 6,4% în 2017, ceea ce arată că "lucrurile se ameliorează şi din acest punct de vedere."

Eugen Rădulescu a adăugat că în martie 2021 doar 29,1% din credite erau în valută, faţă de aproape 55% în 2008.

"Unul din lucrurile care mă bucură în mod deosebit este scăderea creditului în valută. În 2008, aproape 55% din credite erau în valută. În martie anul acesta nu mai erau decât 29,1%. Aceasta este o evoluţie foarte favorabilă pentru că arată încredere în moneda naţională şi o reducere a riscului valutar atât pentru debitor, cât şi pentru creditor. Avem o solvabilitate adecvată: 24,6% în martie 2021, faţă de 20,3% în martie 2020", a spus reprezentantul BNR, menţionând că în 2019 solvabilitatea era de 22%.

Totodată, raportul dintre credite şi depozite a scăzut constant de la 123% în 2008 la 67% în martie anul curent, a precizat Rădulescu, subliniind că "diminuează riscurile activităţii bancare şi ne face mult mai puţin vulnerabili la ceea ce se întâmplă în afară".

"Principala provocare este evident riscul de credit care survine ca urmare a faptului că sunt expuse băncile faţă de sectoare economice vulnerabile, că avem încă incertitudini privind redresarea economică legate în mod special de posibilitatea unui al patrulea val în această toamnă al pandemiei şi legat într-o anumită măsură de expirarea moratoriilor, deşi acestea par să nu fi atras după sine efecte negative. Ideea de moratorii pare să fi fost una foarte utilă, atât pentru debitor, cât şi pentru creditor", a adăugat oficialul BNR. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)