Un număr de 74 de organizaţii active în domeniile protejării patrimoniului cultural, mediu, dezvoltare durabilă, tineret, social şi anticorupţie solicită Guvernului, într-o scrisoare deschisă, "să nu întreprindă niciun fel de act sau de procedură administrativă prin care să blocheze discutarea candidaturii Roşiei Montane la UNESCO din iulie 2021".

Scrisoarea vine în contextul în care în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora Guvernul ia în considerare, din nou, o posibilă amânare sau retragere a dosarului de nominalizare.

"În contextul discutării pe 24 iulie 2021, în Comitetul Patrimoniului Mondial, a candidaturii Sitului Minier Istoric de la Roşia Montană pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial, nominalizare care se bucură de recomandare de înscriere din partea organismelor consultative ale Comitetului, noi, semnatarii acestei scrisori, vă solicităm public ca, în cel mai scurt timp şi fără prejudicii în raport cu situaţia Roşiei Montane (în contextul dezbaterii din Comitetul UNESCO, dar şi în cadrul arbitrajului de la Washington), să vă respectaţi angajamentele luate atât prin programele de guvernare (prin care aţi promis 'Transformarea localităţii într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural şi natural şi pe implicare civică', 'Transferarea Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roşia Montană în cea a Ministerului Culturii, pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Mineritului Aurifer'; 'Continuarea finanţării restaurării obiectelor din Lista Monumentelor Istorice prin PNR sau prin Timbrul Monumentelor Istorice'; 'Sprijinirea administraţiei locale, în vederea realizării Planului Urbanistic General (PUG) Roşia Montană'), cât şi cele făcute în faţa comunităţii internaţionale, a UNESCO şi, mai ales, în faţa comunităţii locale din Roşia Montană", se arată în scrisoarea deschisă.

Potrivit sursei citate, Roşia Montană este localitatea rurală din România cu cel mai mare număr de monumente istorice protejate prin legislaţia naţională.

"Nenumărate organizaţii profesionale, la nivel naţional şi internaţional, timp de zeci de ani, s-au manifestat fără echivoc pentru salvarea acestui sit, date fiind valoarea şi unicitatea sitului la nivel mondial. Societatea civilă din România, căreia i s-a alăturat diaspora din zeci de ţări, s-a manifestat şi ea, ferm şi cu perseverenţă, împotriva distrugerii şi pentru protejarea şi valorificarea acestui loc în beneficiul comunităţii locale. Roşia Montană este de mai bine de 20 de ani lăsată fără investiţii şi fără strategii de dezvoltare la nivel local care să permită comunităţii să prospere. 30 de guverne au încercat până acum să înlesnească pentru o companie privată avizarea unui proiect minier disproporţionat şi ilegal (inclusiv prin legea specială care a activat întreaga societate civilă în 2013). În contextul arbitrajului de la Washington, statul român se apără tocmai susţinând că Gabriel Resources nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale, nu a convins societatea civilă (locală, naţională etc.) de beneficiile proiectului şi că nominalizarea la UNESCO nu afectează o eventuală avizare a proiectului minier", notează organizaţiile de mediu.

În viziunea semnatarilor scrisorii, includerea pe Lista Patrimoniului Mondial a unui sit reprezintă un catalizator al dezvoltării economice durabile, în special a celei bazate pe turism cultural şi o recunoaştere pe care toate statele semnatare ale Convenţiei Patrimoniului se luptă să o obţină şi să o valorifice.

"Tocmai Guvernul PNL, prin Ministerul Culturii, a solicitat Comitetului UNESCO reluarea procedurilor de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial, în ianuarie 2020. Subliniem că retragerea nominalizării de pe agenda discuţiilor Comitetului (aşa cum este descrisă în Ghidul Operaţional UNESCO) înseamnă pierderea definitivă a întregului demers şi că o eventuală revenire presupune refacerea dosarului şi a evaluării sale. Acest scenariu prelungeşte şi mai mult starea de vulnerabilitate a comunităţii locale, sărăcia şi lipsa de perspective din ultimii 20 de ani, fiind totodată şi un grav semnal de alarmă legat de ceea ce Guvernul şi-a asumat în raport cu patrimoniul României la nivel naţional şi internaţional", se notează în document.

Scrisoarea deschisă adresată Guvernului României este semnată, printre alţii, de: Asociaţia Roşia Montană în Patrimoniul Mondial/RosiaMontana.Community, Comunitatea Declic, Mining Watch România, Fundaţia Mihai Eminescu Trust, Fundaţia Pro Patrimonio, Greenpeace România, Coaliţia pentru Mediu, Fundaţia Eco-Civica, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), ActiveWatch, Fundaţia Terra Mileniul III, Asociaţia Act for Tomorrow, Zero Waste Romania, Asociaţia Bankwatch România etc.

În luna septembrie a anului 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.

Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Pe acelaşi subiect, vicepremierul Dan Barna, copreşedinte USR-PLUS, a subliniat, recent, că formaţiunea pe care o reprezintă susţine în continuare listarea dosarului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO şi că va menţine acest punct de vedere şi în cadrul coaliţiei, chiar dacă va exista o propunere alternativă.

În acest sens, premierul Florin Cîţu a afirmat că, deocamdată, nu s-a luat o decizie cu privire la Roşia Montană, urmând ca discuţiile să se reia la viitoarea şedinţă a coaliţiei de guvernare.

"Roşia Montană s-a discutat. Încă nu s-a luat o decizie. Vom discuta din nou la următoarea şedinţă de coaliţie", a spus Cîţu, la Parlament, după şedinţa coaliţiei.

Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.

Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa, iar Gabriel Resources susţine că ar fi injectat până la 24 de miliarde de dolari în economia României.

Compania canadiană a anunţat, pe data de 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.

Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale - ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii - n. r.) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depusă în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)