Impactul cumulat pe termen mediu al grant-urilor UE asupra creşterii economice, evaluat între 1,9 şi 2,3 pp (Opinie BNR)
Impactul cumulat pe termen mediu (2021-2026) al grant-urilor NGEU ( Next Generation EU fund) asupra creşterii economice este evaluat a fluctua, în funcţie de ipotezele specifice privind volumul absorbţiei şi, respectiv, structura acestora, între 1,9 şi 2,3 puncte procentuale, conform unui articol publicat pe blogul OpiniiBNR.
"Raportul Grupului de lucru pentru sprijinirea finanţării verzi, coordonat de Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială (CNSM, 2021), conţine două tipuri de evaluări ale efectului atragerii de fonduri europene destinate investiţiilor verzi. Astfel, impactul cumulat pe termen mediu (2021-2026) al grant-urilor NGEU asupra creşterii economice este evaluat a fluctua, în funcţie de ipotezele specifice privind volumul absorbţiei (scenariu moderat vs. scenariu optimist) şi, respectiv, structura acestora (investiţii vs. transferuri curente), între 1,9 pp. şi 2,3 pp. (cifrele surprind inclusiv efectele economice de antrenare tipice proiectelor investiţionale). Rata şomajului din intervalul 2021-2026 s-ar putea reduce cu până la 1 punct procentual, iar cele mai puternice efecte sunt de aşteptat a fi deja vizibile în intervalul 2022-2023", se arată în articolul "Impactul schimbărilor climatice asupra economiei: provocări şi oportunităţi pentru România".
Potrivit autorilor, impactul ar putea fi considerabil mai mare în eventualitatea fructificării tuturor resurselor de finanţare disponibile. Spre exemplu, prin accesarea integrală şi timpurie a fondurilor privind politica de coeziune din cadrul financiar multianual standard (CFM) 2021-2027, respectiv a împrumuturilor din cadrul MRR, impactul asupra creşterii economice ar putea ajunge până la circa 5,7 pp în următorii şase ani.
Aceştia menţionează că o a doua simulare (CNSM, 2021) a vizat o situaţie ipotetică în care, din considerente diverse (posibil legate inclusiv de capacitatea redusă de absorbţie a fondurilor europene), un proiect investiţional ar urma să beneficieze de finanţare din fonduri europene, respectiv, să fie implementat cu o întârziere de doi ani (în anul 2024, faţă de 2022, într-un scenariu de referinţă). Demarat cu întârziere, acesta nu ar mai avea potenţialul de a antrena "pe orizontală" alte proiecte conexe, dată fiind şi constrângerea specifică NGEU de închidere completă a finanţărilor până în 2026. Astfel, s-ar compromite o serie de efecte de antrenare importante, mai ales în situaţia proiectelor investiţionale cu o complexitate sporită, descurajând inclusiv apariţia unor lanţuri locale semnificative de valoare adăugată şi sacrificând importante surse de finanţare ale economiei, implicit şi ale deficitului de cont curent. În aceste condiţii, conform evaluărilor, impactul asupra dinamicii economiei ar fi considerabil diminuat, cu mai mult de o treime din efectul total pe care l-ar fi putut aduce la dinamizarea activităţii economice agregate.
Autorii articolului subliniază faptul că, bine utilizată, finanţarea europeană verde constituie o mare oportunitate pentru România. Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) este pus la dispoziţia statelor membre UE pentru a-şi reveni după criza COVID şi a deveni mai reziliente în faţa crizelor viitoare, inclusiv cele determinate de schimbările climatice.
MRR pune la bătaie cel puţin 10,8 miliarde de euro, grant-uri şi împrumuturi destinate investiţiilor verzi, dintr-un total de 29,2 miliarde de euro alocaţi României în perioada 2021-2026. Acestor sume li se adaugă cele cu destinaţie verde din cadrul financiar multianual 2021-2027, un cuantum prezumat de 9,1 miliarde de euro (prin componenta Politică de Coeziune).
"Să nu uităm nici celelalte iniţiative comunitare de mutualizare de fonduri (asociate Pactului Ecologic European), cu scopul creşterii eficienţei folosirii resurselor şi al neutralizării emisiilor de gaze cu efect de seră (cu ţinta anului 2050). Planul de investiţii pentru o Europă durabilă va mobiliza, se pare, investiţii private şi publice durabile în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde euro în următorul deceniu. Aceste fonduri se vor afla la dispoziţia statelor membre, facilitând tranziţia spre un model mai sustenabil de creştere economică. Debutul încă din acest an al procesului de consolidare fiscală din România, corelat cu ipoteza utilizării în proporţii cât mai mari a grant-urilor alocate prin MRR, ar putea fi cheia atingerii pe termen mediu a sustenabilităţii fiscale, în paralel cu inducerea în economie a unui impuls fiscal deloc de neglijat asociat atragerii fondurilor europene", se spune în articol.
Conform autorilor, impactul pozitiv al finanţării verzi din surse europene, dar şi din alte surse, depinde de natura tranziţiei la o economie fără carbon până în anul 2050. Tranziţia ordonată a României spre o economie cu emisii reduse de carbon implică realizarea şi implementarea unor politici publice la nivel naţional care să asigure echilibrul între menţinerea competitivităţii economice şi nevoia de dezvoltare durabilă. În plus, realizarea unei tranziţii normale (ordonate) depinde în mare măsură de capacitatea de a implementa proiecte investiţionale, evitând blocajele care ar putea transforma întregul proces într-unul dezordonat, trenant şi cu efecte limitate la nivel macroeconomic. Viteza implementării investiţiilor şi reformelor structurale este esenţială (nu doar) în cazul României. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Premiul de 1,487 milioane de lei, la categoria I, la Loto 5/40 a fost câștigat
Premiul de categoria I în valoare de 1,487 milioane de lei a fost câștigat la Loto 5/40, la extragerea de duminică, biletul norocos fiind jucat la o agenție loto din București, sector 3, informează Loteria Română. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
Parlament-audieri miniștri/ Ministrul propus al Energiei, Bogdan Ivan, a primit aviz favorabil în comisiile reunite din Parlament
Candidatul la funcția de ministru al Energiei, Bogdan Ivan, propus de către premierul desemnat, Adrian Veștea, a primit, luni, aviz favorabil din partea Comisiilor de specialitate reunite din Parlament. Astfel, din totalul deputaților și senatorilor prezenți în sală și online, 35 au votat 'pentru', 17 'împotrivă', la care s-a adăuga
Parlament - audieri miniștri/ Florin Barbu, aviz favorabil pentru funcția de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. Înainte de votul final asupra avizului, reprezentanții AUR au părăsit sala. 'Faptul că AUR părăsește sala, nu este altceva decât un vot pentru
Parlament-audieri miniștri/ Bogdan Ivan: O reducere a participației statului în anumite companii strategice din energie nu reprezintă un interes
O reducere a participației statului în anumite companii strategice din energie nu reprezintă un interes și nu consider că o companie va fi mai profitabilă sau că va fi condusă mai bine dacă 10% sau 15% din pachetul de acțiuni nu va mai fi al statului, ci al altor companii, a declarat, luni, în cadrul audierilor din comisiile reunite, de specialitate, din Parlamen
România, singura țară membră UE unde motorina s-a scumpit în luna mai față de luna precedentă
Prețul combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 20,7% în luna mai 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, după un avans de 20,8% în aprilie și unul de 12,9% în martie, arată datele publicate luni de Eurostat. În ritm anual, în luna mai 2026 prețurile combustibililo
Folcuț (ARB): România se situează la jumătatea mediei europene în privința competențelor digitale de bază
România se află, în prezent, încă la jumătatea mediei Uniunii Europene (UE), în privința competențelor digitale de bază, cu o pondere de 31,8%, dar în creștere de 27,7% comparativ cu datele anterioare disponibile, a declarat, luni, la în cadrul conferinței 'Digitalizare și siguranță cibernetică - amenințările cibernetice în era I
Rus (Senat): România poate fi un exemplu pentru Europa pe zona digitalizării; e important să avem un Minister al Transformării Digitale
România poate fi un exemplu pentru Europa pe zona digitalizării și ar fi un pas important să avem un Minister al Transformării Digitale, pentru că nu putem vorbi în era Inteligenței Artificiale de un minister al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în care digitalizarea este acolo la 'pe ultima sută', a declarat, luni, în cadrul confer
Bularda (ECCC): Peste 200 de proiecte pe securitatea cibernetică sunr în curs de implementare, multe pe componenta de AI
Peste 200 de proiecte pe securitate cibernetică sunt în curs de implementare, la nivelul Uniunii Europene, multe dintre acestea fiind pe componenta de Inteligență Artificială (AI), a declarat, luni, în cadrul conferinței 'Digitalizare și siguranță cibernetică - amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale', Daniela Bularda, responsabilă
Dumitrașcu (ARSC): Avem nevoie de o entitate care să gestioneze ce se întâmplă în România reală, nu în România politicilor publice
Anul 2026 va fi un an care poate crea următorul ciclu din punct de vedere al transformării digitale la nivel național și avem nevoie de o entitate care să gestioneze ceea ce se întâmplă în România reală, nu în România politicilor publice sau în România surselor de finanțare, a declarat, luni, în cadrul conferinței 'Di
Scăderea dobânzilor a ieftinit creditele ipotecare în Europa; București intră în top 5 (raport)
Scăderea dobânzilor la creditele ipotecare, înregistrată în ultimele șase luni în statele Uniunii Europene, a dus la îmbunătățirea accesibilității contractării unei finanțări imobiliare, iar România a intrat în top cinci state cu cele mai ieftine astfel de împrumuturi, luând în calcul salariile medii și costurile cu
Program de guvernare/Profitul companiilor din energie, repartizat într-un fond de investiții; legislația ce obligă companiile de stat să emită, anual, dividende se abrogă
Profitul companiilor din energie va fi repartizat într-un fond de investiții în domeniul energetic și va fi abrogată legislația prezentă care obligă companiile de stat să emită dividende anual, conform programului de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea. Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei, în colaborare cu alte i
Program de guvernare/Capitalizarea BID va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 milioane euro
Banca de Investiții și Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susținerea investițiilor, creșterea absorbției fondurilor europene și dezvoltarea competitivității economiei, iar capitalizarea inițială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 mi
Program de guvernare/Construirea de 50 de centre respiro pentru persoane cu dizabilități și vouchere de 8.000 de euro pentru tehnologii asistive
Integrarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii prin parteneriate între instituții publice și mediul privat, lansarea unei platforme de angajare asistată, extinderea serviciilor și acordarea de vouchere pentru tehnologii asistive sunt printre măsurile prevăzute în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solid
Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective
Guvernul va sprijini utilizarea pieței de capital pentru finanțarea companiilor românești, atragerea economiilor populației către investiții productive și creșterea transparenței companiilor la care statul deține participații, fără afectarea controlului strategic al statului acolo unde acesta este necesar, se arată în programul de guvernare propus de prim
Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri
Proiectele de digitalizare finanțate prin PNRR vor fi finalizate în termen, îndeplinind toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană, iar digitalizarea Ministerului de Finanțe, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române va continua și va presupune modernizarea întregului mediu aplicativ pe fundația creată prin