Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul cuprinde, în extensie, prevederi care - dacă ar fi adoptate - ar avea ca efect destructurarea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, atrage atenţia Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.

"Proiectul de lege trimis de Guvern Corpului Legiuitor cuprinde, în extensie, prevederi care - dacă ar fi adoptate - ar avea ca efect destructurarea Consiliului de Administraţie al BNR! Pentru că ar forţa întreruperea, înainte de termenul fixat prin lege, a mandatului acelora dintre membrii acestui for care au împlinit deja ori vor împlini 70 de ani înainte de 2024. Or, mandatul acordat actualului CA al BNR, de către Parlamentul României, a început în octombrie 2019 şi este stabilit, în baza atât a reglementărilor interne, cât şi a celor europene, să dureze 5 ani. Până în octombrie 2024. Acest mandat este conceput ca să asigure continuitatea politicilor de stabilitate financiară pentru cel puţin 5 ani! Şi - în această privinţă normele sunt ferme - să nu fie întrerupt, în cazul întregului for şi al fiecăruia dintre membrii săi, decât în împrejurările limitative prevăzute expres în legile interne şi în reglementările Uniunii Europene", arată Vasilescu, într-un articol publicat pe blogul OpiniiBNR.ro

El menţionează că orice proiect de reglementare, care e supus examinării de cele două Camere ale Parlamentului României, trebuie să fie susţinut de o analiză de legalitate şi de o analiză de oportunitate şi va putea fi adoptat prin vot numai dacă îndeplineşte toate condiţiile de legalitate şi de oportunitate.

"În România, la fel ca în toate celelalte state-membre ale UE, cerinţele de legalitate şi de oportunitate privind reglementarea activităţii băncii centrale sunt numeroase şi complexe. O dovadă de normalitate, pentru că aceste instituţii fundamentale gestionează valori imense, având totodată atribuţii de prim ordin privind stabilitatea financiară a fiecărei ţări, sănătatea vieţii economice, asigurarea bunei funcţionări a finanţării bugetelor de stat, a companiilor şi a populaţiei. Tocmai aceste mari responsabilităţi au impus, în întreaga Uniune Europeană, reguli ferme care să asigure bună funcţionare a consiliilor de administraţie ale băncilor centrale şi continuitatea politicilor monetare şi de stabilitate financiară de-a lungul unui întreg mandat. Orice proiect de lege, care cuprinde prevederi legate de banca centrală a ţării, şi îndeosebi de continuitatea activităţii CA al BNR de-a lungul întregului mandat acordat de Parlament, este obligatoriu să îndeplinească un set de condiţii. În primul rând, să primească avizul Băncii Naţionale. Aşa prevede legea română. Şi este obligatoriu să aibă - aşa cum consfinţesc reglementările comunitare - avizul Băncii Centrale Europene. Tocmai aceste condiţii, în ansamblul lor, alcătuiesc subiectul documentului adresat preşedinţilor celor două camere", notează Adrian Vasilescu.

El precizează că guvernatorul BNR, cu argumente juridice, a informat Parlamentul că o lege ce ar pune membrii CA al BNR sub incidenţa obligativităţii întreruperii mandatului în curs la împlinirea vârstei de 70 de ani ar încălca grav Legea 312/2004, care stipulează limitativ condiţiile în care membrii săi pot fi revocaţi din funcţie. Aşadar, potrivit acestei legi, nu poate să înceteze un mandat pe criterii de vârstă, spune Vasilescu, pentru că vârsta nu are nicio legătură cu natura juridică a mandatului.

Adrian Vasilescu susţine că, la nivel european, art. 14.2 din statutul Uniunii - obligatoriu pentru fiecare stat-membru, este şi mai ferm, referindu-se expres la eventualitatea în care, în legislaţia unei ţări din UE, ar fi prevăzută o vârstă legală de pensionare, caz în care reglementările europene interzic întreruperea unui mandat în exerciţiu, un mandat care, pentru Consiliul în funcţie, Parlamentul României a stabilit că încetează în 2024.

"Aprobat de Guvern în cursul acestei luni şi trimis Parlamentului spre dezbatere şi votare, proiectul este menit să adopte unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Dincolo de expresiile sofisticate, evident interpretabile, esenţa acestui demers de legiferare este fără echivoc: persoanele care, fiind în activitate, au împlinit ori vor împlini vârsta de 70 de ani vor fi obligate să-şi întrerupă contractul individual de muncă, fiind unele excepţii prevăzute în proiectul de lege. Şi, mai ales, cu unele adresări ţintite, între care şi condiţia potrivit căreia contractul individual de muncă încetează prin efectul legii, la 70 de ani, în cazul persoanelor aflate în raporturi de serviciu cu autorităţile ori instituţiile publice, centrale sau locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare. Contrar procedurilor specifice actelor normative, mai cu seamă în cazurile unor legiferări de importanţă cardinală, proiectul de lege nu nominalizează nici autorităţile şi nici instituţiile centrale la care face referire, susţine consilierul.

Potrivit acestuia, "este însă indubitabil că Banca Naţională a României e vizată de această prevedere".

"Proiectul de lege nu este însoţit de o analiză de legalitate. Cel puţin în ceea ce priveşte Banca Naţională. Fiind ignorat astfel faptul că BNR face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale! Iar legile europene, ca de altfel şi Legea 312/2004, prevăd proceduri specifice pentru legi ce au legătură cu Banca Naţională. Iar una dintre aceste proceduri impune ca ori de câte ori, în Parlamentul României, ajunge proiectul unei astfel de legi, ca document al Guvernului ori ca iniţiativă parlamentară, să fie solicitate două avize: unul de la Banca Naţională a României şi altul de la Banca Centrală Europeană", arată Adrian Vasilescu.

În opinia sa, condiţiile legale de solicitare a celor două avize sunt clare.

El precizează că, pe de o parte, în dezbaterile publice, iar pe de altă parte în procesul de legiferare au ieşit la iveală multe confuzii.

"O întrebare, fie că e rostită apăsat, fie că reiese din practica legiferării, în cazul legilor ori al ordonanţelor de urgenţă ale guvernului, merită să primească răspuns: care este natura juridică a acestor avize - sunt obligatorii ori doar consultative? Ce spune legea? Legea română, în primul rând. Voi defalca în părţile componente, spre o mai bună înţelegere, articolul 3, alineatul (2), din Legea 312/2004: 'orice proiect de act normativ al autorităţilor publice centrale'; dacă, bineînţeles, 'priveşte domeniile în care Banca Naţională a României are atribuţii'; 'va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat avizul Băncii Naţionale a României'; 'avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare'. Iar atribuţiile BNR nu sunt lăsate la liberă interpretare; sunt prevăzute expres de lege. Şi dacă, în cea mai mare parte, aceste atribuţii sunt legate de domenii specializate - politica monetară, politica de curs de schimb, autorizarea, reglementarea, supravegherea etc. - una dintre ele (prevăzută la art. 2, litera b şi în alte trei articole) acoperă practic întreaga activitate bancară. Am în vedere 'asigurarea stabilităţii financiare'. Prin urmare, cum întreaga activitate bancară este legată de stabilitatea financiară, orice proiect de lege sau de OUG, dacă se referă la sistemul bancar, trebuie să primească avizul BNR", afirmă Adrian Vasilescu.

În ceea ce priveşte regimul juridic al acestui aviz, el spune că legea e clară şi că solicitarea în prealabil a avizului BNR este obligatorie, iar aşteptarea acestui aviz timp de 30 de zile este, de asemenea, obligatorie.

"După ce însă este primit avizul, ce face legiuitorul? Potrivit unor opinii, legea ar avea o scăpare: nu a precizat dacă avizul este obligatoriu sau consultativ. Fals! Nu aşa stau lucrurile. Dimpotrivă, avem de-a face cu un caz de înţelepciune a legii. Dacă s-ar fi prevăzut că avizul e obligatoriu, ar fi fost prea mult. BNR ar fi putut bloca procesul de legiferare. Dacă se consfinţea că este consultativ, ar fi fost prea puţin. În sensul că legiuitorul l-ar fi putut arunca la coş. Aşa, însă, devin obligatorii atât aşteptarea timp de 30 de zile a avizului, cât şi analiza aprofundată a acestui aviz. Şi, desigur, motivarea unui eventual refuz", scrie Adrian Vasilescu.

Cât priveşte avizul Băncii Centrale Europene, esenţa este asemănătoare, dar intervin mai multe nuanţe, afirmă el. Desigur, BCE trebuie să fie consultată înaintea demarării, în comisiile de specialitate ale primei camere sesizate, a dezbaterii proiectului unei legi privind activitatea BNR.

În concluzie, Vasilescu atrage atenţia că este obligatorie consultarea, chiar dacă avizul poate fi dat numai în împrejurarea în care BCE consideră că este necesar.

"În litera şi în spiritul legislaţiei europene, refuzul de a consulta BCE nu beneficiază de niciun fel de circumstanţe atenuante! În schimb, cadrul internaţional în care este dezbătut acest refuz e împovărat de circumstanţe agravante. (...) Dar cum e avizul: obligatoriu ori consultativ? Răspunsul, în prima parte, este asemenea celui privind avizul BNR. În a doua parte, însă, intervine o nuanţă importantă. Ce va urma, deci, dacă avizul ar fi ignorat? Un probabil răspuns e sugerat într-un document al Băncii Centrale Europene, din iulie 2008, de fapt o reacţie la o propunere parlamentară privind modificarea statutului BNR. Banca Centrală Europeană, care a organizat, atunci, o dezbatere cu toţi guvernatorii băncilor centrale din Uniunea Europeană, a conchis: 'Proiectul de lege fiind incompatibil cu Tratatul Uniunii adoptarea acestuia ar conduce la declanşarea, în faţa Curţii Europene de Justiţie, a procedurii privind încălcarea dreptului comunitar", adaugă Adrian Vasilescu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)