Interesul este în prezent relativ scăzut în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor verzi, în principal ca urmare a lipsei proiectelor eligibile, dar în creştere în ultimii zece ani, potrivit unui articol publicat pe blogul Opinii BNR.

"Conform rezultatelor unui chestionar privind schimbările climatice transmis de către BNR instituţiilor de credit, în sectorul bancar autohton există preocupări legate de subiectul schimbărilor climatice în general, însă nivelul de conştientizare a riscurilor este unul relativ modest. În ceea ce priveşte finanţarea proiectelor verzi, interesul este în prezent relativ scăzut, în principal ca urmare a lipsei proiectelor eligibile, dar în creştere în ultimii 10 ani", se menţionează în document.

Articolul este semnat de Iuliana Tiba - BRD Groupe Societe Generale, Amalia Stamate - Banca Naţională a României (BNR), Ştefania Racolta-Cruceru - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Potrivit sursei citate, un exemplu care confirmă această tendinţă ascendentă este compania Hidroelectrica SA, care, în contextul strategiei sale de diversificare a producţiei de energie electrică din surse multiple regenerabile, a atras cel mai mare credit bilateral verde în cursul acestui an, în sumî de 1,25 miliarde lei.

"În termeni absoluţi, volumul agregat al finanţărilor verzi pe segmentul corporativ este de peste 1 miliard euro (în stoc la martie 2021). La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populaţiei pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor (0,4 miliard euro reprezintă portofoliul actual al băncilor) şi finanţării proiectelor verzi ale unităţilor administrativ-teritoriale. Din punct de vedere al sectoarelor finanţate, peste jumătate din acestea sunt acordate sectorului imobiliar, pe segmentul clădirilor verzi, urmate de creditele pentru energie regenerabilă", se mai spune în articol.

În acelaşi timp, perspectiva strategică a instituţiilor financiare internaţionale - BEI (Banca Europeană de Investiţii), BERD, IFC (divizia de investiţii a Băncii Mondiale) - prezente şi active pe piaţa din România indică prioritatea acordată sectoarelor sau finanţărilor verzi, reflectată în diferitele instrumente de finanţare, scheme de sprijin sau programe de asistenţă tehnică oferite în scopul sporirii gradului de conştientizare şi dezvoltării capacităţii de analiză şi evaluare a noilor modele de business sau a tranzacţiilor verzi, mai susţin autorii documentului.

"Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de pildă, consideră necesare pentru dezvoltarea segmentului de finanţare verde crearea unui mediu de creditare favorabil prin cooperare tehnică, determinarea companiilor să acorde prioritate investiţiilor durabile şi respectiv contracararea efectelor negative ale pandemiei COVID-19. Pe măsură ce are loc tranziţia de la finanţare de tip 'răspuns de urgenţă' la 'sprijin pentru recuperare' în urma crizei economice, sistemul financiar va trebui să sporească concentrarea operaţională asupra investiţiilor pe termen lung cu elemente ecologice, digitale şi incluzive", se mai spune în articol.

Totodată, pentru a accelera tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon, finanţarea poate fi concepută în jurul principiului "înclinării spre verde" prin încurajarea clienţilor să se angajeze la audituri verzi, reducerea amprentei de carbon şi publicarea mai multor informaţii privind impactul schimbărilor climatice asupra operaţiunilor lor.

"Ca un corolar al analizelor întreprinse, a rezultat faptul ca soluţiile posibile pentru înscrierea pe o tendinţă accelerată şi ordonată de abordare a provocărilor schimbărilor climatice necesită parteneriate strânse şi colaborare între guvern, sistem bancar în general, instituţiile financiare internaţionale şi sectorul privat şi includ adaptarea programelor existente care oferă sprijin general sub forma de împrumuturi (linii de credit sau instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri) pentru a se asigura că beneficiarii includ o componentă verde în fiecare plan de investiţii sau se angajează să întreprindă acţiuni pentru reducerea amprentei de carbon. De asemenea, ar presupune oferirea de asistenţă tehnică pentru identificarea şi gestionarea riscurilor fizice şi de tranziţie, consolidarea capacităţii de adaptare la schimbările climatice, adoptarea unor modele de afaceri durabile şi circulare şi dezvoltarea de soluţii digitale", se precizează în articol.

La nivelul sistemului bancar autohton, primordială este creşterea gradului de conştientizare a aspectelor care ţin de dezvoltarea unor activităţi durabile. În acest sens propunerile raportului sunt de înfiinţare a unei asociaţii privind schimbările climatice, cu reprezentanţi din toate sferele publice şi private relevante.

În aceleaşi coordonate se încadrează şi propunerea de colectarea de date privind creditele verzi, "plecând de la taxonomia europeană, care se constituie într-un clasificator al activelor şi activităţilor verzi".

"Tranziţia către activităţi neutre din punct de vedere climatic necesită o schimbare în modelele de afaceri, reconfigurări ale lanţurilor de valoare, sau apariţia unor domenii noi de activitate, bazate pe inovaţie", se mai spune în document.

Astfel, raportul propune o manieră de apreciere diferenţiată în orice schemă de sprijin oferită de autorităţi, a firmelor care contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor de sustenabilitate. Adoptarea unor strategii de combatere a schimbărilor climatice, a demonstrat atât performanţă financiară superioara, căt şi reducerea expunerii la riscul de a înregistra active neutilizabile. Din această perspectivă, una din recomandări vizează analiza oportunităţii unui tratament prudenţial diferenţiat, în concordanţă cu dezvoltările reglementare la nivel european, pentru stimularea finanţării verzi.

O altă recomandare a grupului de lucru a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) este de a solicita instituţiilor financiare internaţionale să sprijinire dezvoltarea finanţării verzi în România, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de garantare şi prin acordarea de asistenţă tehnica instituţiilor de credit pentru identificarea, pregătirea şi finanţarea de proiecte verzi.

În şedinţa Consiliului general al CNSM din data de 3 iunie 2021, Consiliul general al CNSM a decis aprobarea Recomandării CNSM nr. R/6/2021 privind sprijinirea finanţării verzi adresată BNR, ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) şi Guvernului.

Grupul de lucru care a elaborat acest raport a fost constituit din reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ministerelor de resort, alte autorităţi publice (BNR, ASF), instituţii de credit, Asociaţia Română a Băncilor, reprezentanţi ai sectorului privat şi finanţatori internaţionali (BERD, BEI, Banca Mondială).

Schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi impactul asupra mediului în general sunt pe primele poziţii în clasamentul riscurilor cu cel mai ridicat grad de manifestare, potrivit Raportului privind riscurile globale publicat de WEF in 2021.

"Astfel, preocupările legate de aspecte privind clima şi mediul prind tot mai mult contur în rândul reglementatorilor din sfera financiară, atât la nivel european, cât şi pe plan internaţional, iar mesajele acestora sunt destul de clare în această privinţă: acţionaţi acum, întrucât cu cât întârziaţi mai mult tranziţia, cu atât pierderile suferite vor fi mai mari pentru fiecare dintre noi", se mai spune în material.

Totodată, schimbările climatice ar putea reprezenta cea mai mare oportunitate, judecată din perspectiva investiţiilor pe care le reclama şi implicit a nevoilor de finanţare.

"Cu titlu exemplificativ, estimările Grupul de lucru din cadrul CNSM cu privire la potenţialul de finanţare a unor proiecte verzi indică un nivel posibil de circa 15 miliarde lei. Acest volum ar reprezenta o triplare a expunerilor existente la finalul anului 2020 la nivelul sistemului bancar autohton privat, expuneri care înregistrează o pondere de aproximativ 3% în totalul angajamentelor aferente sectorului non-financiar, situându-se sub media UE de 7,9%, relevând potenţialul de creştere şi gradul de maturitate al pieţei", mai susţin autorii articolului.

Totodată, schimbările climatice ar putea reprezenta un risc major pentru sistemul bancar, din perspectiva cuantumului relativ ridicat al activelor la risc aflate în portofoliul băncilor. Cu toate acestea, sunt multe voci care susţin că mandatul băncilor centrale ar trebui să se limiteze la un număr redus de obiective, pentru a nu afecta independenţa acesteia.

"În plus, cei mai sceptici dintre noi ar putea spune că România este ferită de riscurile pe care le presupun schimbările climatice (cum ar fi fenomenele meteo extreme). Să nu uităm însă că România moşteneşte o structură economică bazată pe sectoare energofage, şi se află în top 5 din punct de vedere al intensităţii emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii raportate la valoarea adăugată brută), alături de alte state din fostul bloc sovietic, precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania şi Cehia", se mai spune în material.

Astfel, ponderea sectoarelor care pot fi afectate de riscurile de tranziţie cumulează circa jumătate din expunerile sectorului bancar faţă de companiile nefinanciare, totuşi într-o proporţie importantă facilităţi pe termen scurt. Privite dintr-un alt unghi, aceste sectoare sunt importante pentru economie, deoarece contribuie la 40% din valoarea adăugată brută generată de sectorul companiilor nefinanciare, deţin aproape 50% din active şi angajează 31% dintre salariaţii acestui sector.

"În plus, din perspectiva riscului fizic, băncile sunt expuse în proporţie de circa 9% din portofoliul corporativ pe firmele din agricultură, un sector vulnerabil la fenomenele meteo extreme, cum ar fi secetă sau inundaţii. În acest context, este legitim să ne punem problema cât de pregătit este sectorul bancar românesc pentru o asemenea provocare şi cât de uşor se poate adapta acesta la tranziţie? Răspunsul la aceasta întrebare, dar şi perpectiva unor oportunităţi oferite de această tranziţie au fost în centrul analizelor desfăşurate în cadrul Grupului de lucru si au vizat in principal identificarea acelor pârghii de natură a atenua efectele manifestării acestora şi a fructifica eventualele oportunităţi", se mai spune în material.

În linie cu evoluţiile recente de pe pieţele internaţionale şi piaţa bancară din România se adaptează rapid şi îşi ajustează oferta de finanţare, încorporând credite verzi şi adoptând modele de bună practică în vederea evitării riscului de dezinformare ecologică. "Oferta băncilor cuprinde credite verzi destinate atât segmentului persoane fizice, cât şi pentru cel al clientelei non-financiare. În principal, aceste credite adresează activităţi sau proiecte investiţionale în domeniile eficienţei energetice (achiziţii de flote de maşini electrice sau hibride, reabilitări sau sporire performanţa energetică a clădirilor, montarea de echipamente cu consum redus de energie electrică etc.), imobiliar (dezvoltări şi operări de active beneficiind de certificări naţionale sau internaţionale), economiei circulare (reciclarea şi gestionarea deşeurilor) sau a tehnologiilor privind reducerea emisiilor de carbon. Sectorul energie regenerabile de asemenea dă semne de relansare, pe fondul unor expectaţii şi propuneri de modificări legislative menite să ofere predictibilitate investiţională pe termen lung şi agendei climatice care indică o nevoie suplimentară de investiţii pentru atingerea ţintei de 30,7% a ponderii energiei regenerabile în mixul de energie, la orizontul anului 2030.", mai susţin autorii materialului.

În acest context de modificare, potrivit sursei citate, băncile private sunt pregătite şi interesate de acest domeniul al energiei regenerabile, având în vedere ca prin natură sa este unul prin excelenta contributor la obiectivele vizând clima.

Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziţia oficială a Băncii Naţionale a României, BRD Groupe Societe Generale sau Bancii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi nu implică sau angajează în niciun fel aceste instituţii. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Investiţiile în proiecte verzi ar putea însemna un plus de 5,7 puncte procentuale la creşterea economică (oficial BNR)