Digitalizarea agriculturii poate aduce beneficii considerabile nu numai fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii de pierderi înregistrate de-a lungul unui an, ci şi consumatorilor care pot afla informaţii precise despre produsele pe care le cumpără.

"Uniunea Europeană a declarat că, în următorul exerciţiu bugetar, se va concentra puternic pe digitalizarea agriculturii, în defavoarea altor măsuri "tradiţionale", care se bazează pe creşterea competitivităţii agricole prin consolidarea terenurilor sau ȋncurajarea cooperativelor agricole - acestea sunt necesare, dar durează o perioadă lungă de timp. Digitalizarea agriculturii aduce, în schimb, beneficii considerabile atât cumpărătorilor, cât şi fermierilor, într-un interval de timp scurt", susţin reprezentanţii unei companii din domeniul agritech, prezentă şi în România.

Digitalizarea tuturor etapelor de producţie agricolă permite generarea de rapoarte detaliate la sfârşitul procesului de producţie al fiecărui produs, oferind cumpărătorilor informaţii precise. De exemplu, cu ajutorul digitalizării putem ştii din ce copac a fost cules un măr, când a fost plantat pomul respectiv, când şi cât a fost tratat mărul, dacă i s-au administrat substanţe nutritive suplimentare, cât de multă muncă manuală sau mecanică a fost necesară pentru a-l produce sau care a fost amprenta de carbon a producţiei, printre altele.

"Softul de management al fermelor Agrivi poate genera peste 20 de informaţii diferite despre produs, originea sa şi modul în care a fost cultivat. Soluţia digitală noastră este utilizată de către fermieri din toată lumea dar şi de companii mari, care cumpără şi prelucrează produse alimentare şi doresc un control complet al calităţii. Printre ele se numără Nestle, care foloseşte soluţia Agrivi pentru fabricile sale de alimente pentru copii, Driscoll's din SUA, cea mai mare companie de fructe de pădure din lume şi Helvetas, care se bazează pe platforma Agrivi pentru a asigura trasabilitatea producţiei de orez în mai mult de 4.000 de mici ferme din Asia", susţine Mircea Drăghici, director general Agrivi România.

Potrivit sursei citate, digitalizarea agriculturii aduce beneficii substanţiale fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii de pierderi înregistrate de-a lungul unui an. Prima dintre ele are loc în timpul planificării producţiei, când fermierii, din lipsa datelor despre calitatea solului şi nevoile culturii, nu pot calcula în mod optim cantităţile de inputuri necesare în timpul sezonului. Digitalizarea poate reduce pierderile din această etapă cu până la 30%.

A doua pierdere este în timpul producţiei, în principal din cauza aplicării sub-optimale a anumitor măsuri agrotehnologice. Pierderile de randament cauzate de dăunători şi boli se ridică la 20 - 40% în fiecare an. Digitalizarea ajută, prin oferirea de informaţii şi alerte, reducând considerabil pierderile în cauză. În cele din urmă, a treia oară când fermierii suferă pierderi este atunci când stabilesc preţurile produselor. Dacă pot furniza detalii despre toate etapele de producţie, preţul de vânzare creşte, cumpărătorii considerând aceste informaţii drept o garanţie pentru care merită să plătească mai mult.

Prin digitalizare, veniturile agricultorilor cresc între 50-100% şi este singura modalitate de a accelera competitivitatea agriculturii, arată reprezentanţii companiei.

"Dar ce înseamnă, totuşi, hrană sigură? Vorbim despre alimente care au valoare nutritivă deplină şi nu conţin ingrediente dăunătoare. Cum putem fi siguri că avem în faţă alimente sigure? Verificând că acestea sunt Locale, Autentice, Transparente, Trasabile şi Etice (abreviat LATTE). Întrebarea rămâne de ce magazinele nu sortează încă alimentele, după valoarea lor nutritivă? Răspunsul este că pentru produsele alimentare pe care le consumăm există o lipsă de informaţii referitoare la modul de producere al acestora. De exemplu, dacă achiziţionăm un măr, nu putem şti dacă şi cu ce a fost tratat (şi dacă a fost tratat, atunci nu ştim dacă mai conţine reziduuri de pesticide), nu stim câţi nutrienţi adiţionali au fost folosiţi în producţia sa, nu ştim când a fost plantat sau data la care a fost cules. De fapt, nu primim niciun fel de informaţie care să ne spună dacă este un aliment sigur sau din categoria LATTE. Singura soluţie pentru a depăşi această situaţie este digitalizarea agriculturii", se arată în comunicatul companiei.

Potrivit unei estimări a Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), 48 de milioane de americani se îmbolnăvesc, în fiecare an, din cauza alimentelor pe care le consumă. În acelaşi timp, într-un sondaj de opinie de la nivelul întregii Uniuni Europene, din 2020, 42% dintre cetăţenii UE au menţionat siguranţa alimentară drept principalul factor de decizie în privinţa selecţiei alimentelor.

Diferite alte sondaje indică faptul că, pentru o hrană sigură, consumatorii din UE sunt dispuşi să plătească mai mult decât de obicei. Acest lucru a determinat dezvoltarea unui număr de diferite certificate prin care se încearcă standardizarea informaţiilor referitoare la originea şi metoda de producţie a alimentelor. Unele dintre aceste certificate sunt dezvoltate chiar de instituţii ale statelor membre.

Digitalizarea agriculturii reprezintă un mare pas înainte, crescând competitivitatea şi sustenabilitatea sectorului şi ridicând în mod substanţial nivelul de siguranţă al alimentelor pe care le consumăm, concluzionează reprezentanţii Agrivi România.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)