O treime dintre angajaţi sunt nehotărâţi cu privire la întoarcerea la birou, iar 24% preferă să lucreze în continuare remote, arată un studiu realizat de un site de recrutare, remis, joi, AGERPRES.

Relaxarea restricţiilor a adus în discuţie reîntoarcerea la birou a angajaţilor, care în ultimul an şi-au mutat activitatea acasă sau în spaţiul care le oferea cel mai mult confort şi siguranţă. Perioada pandemiei a fost una care a accelerat capacitatea de adaptabilitate a angajaţilor, dar şi a modului de funcţionare a companiilor.

Potrivit BestJobs, după această perioadă, 43% dintre angajaţi ar prefera întoarcerea la birou sau un sistem de lucru hibrid, care ar presupune mai mult lucrul de la birou, pentru un confort emoţional sporit şi productivitate mai bună.

Doar un sfert dintre respondenţi (24%) declară că s-au adaptat suficient de bine pe plan emoţional şi ca mod de lucru încât să prefere lucrul de acasă sau un sistem hibrid care favorizează acest mod. 33% dintre ei sunt încă nehotărâţi.

Productivitatea angajaţilor este principalul aspect în evaluarea celui mai eficient mod de lucru. Astfel, 53% spun că nu observă mari schimbări din acest punct de vedere în sistemul de lucru actual comparativ cu începutul pandemiei.

23% s-au adaptat atât de bine la schimbările din această perioadă încât au reuşit chiar să îşi crească productivitatea, în timp ce, pentru 17%, acest efort prelungit şi-a spus cuvântul inclusiv asupra eficienţei muncii lor.

Întrebaţi ce anume influenţează cel mai mult productivitatea, angajaţii spun că presiunea de a face faţă la mai multe sarcini în acelaşi timp (23%), programul imprevizibil de muncă, care nu mai face posibilă delimitarea între viaţa personală şi cea profesională (19%) şi volumul prea mare de muncă (19%).

Fluctuaţiile de productivitate se resimt în rezultatele muncii angajaţilor. 22% dintre ei mărturisesc că alocă mai mult timp pentru acelaşi volum de sarcini. Alţi 16% dintre respondenţi se simt copleşiţi şi ajung să amâne sarcinile, în timp ce 14% se plâng de ratarea sau chiar pierderea clienţilor. Alţi 13% dintre angajaţi observă că, pe fondul lipsei de concentrare, greşelile în executarea sarcinilor de serviciu s-au înmulţit. 12% se plâng că au dificultăţi în a înţelege cerinţele superiorilor.

Angajaţii consideră că şefii le-ar putea oferi anumite beneficii, pentru a avea un randament mai bun la locul de muncă. Astfel, 37% dintre respondenţi spun că ar avea nevoie de un training de dezvoltare profesională şi dobândirea de noi competenţe. 22% s-ar bucura de un program flexibil, în timp ce 12% şi-ar dori zile libere suplimentare. Pentru alţii, important ar fi să primească sprijin financiar pentru întreţinerea şi supravegherea copiilor în timpul programului (bonă, afterschool, creşă etc.), aşa cum au răspuns 8% dintre angajaţii chestionaţi, dar şi acces la servicii de wellness (5%) sau consiliere psihologică (3%).

Cea mai mare provocare cu care s-au confruntat angajaţii este aceea de a respecta clar timpul alocat biroului, astfel încât să nu interfereze cu timpul personal, după cum au spus 24% dintre respondenţi. Alţi 25% dintre angajaţi simt că le este greu să gestioneze corect timpul la birou, astfel încât să evite supraîncărcarea cu sarcini. Pentru 14%, dificultatea a fost să îşi aducă la zi competenţele digitale, astfel încât să facă faţă schimbărilor în mediul de lucru.

Acum, când munca de acasă nu mai este impusă şi angajaţii au posibilitatea de a alege, în cele mai multe cazuri, de unde să lucreze, aceştia văd că interacţiunea cu membrii echipei este foarte importantă pentru starea lor mentală şi le-a lipsit în această perioadă (25%).

Părerile sunt împărţite când vine vorba de a rămâne să lucreze în continuare numai de acasă. În timp ce 9% spun că abia au apucat să se obişnuiască cu acest mod de lucru, 19% nu s-ar mai întoarce la birou, iar 11% s-ar simţi mai stresaţi să continue aşa.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (56%) au ajuns la concluzia că pentru a rezista pe actuala piaţă a muncii, modelată de pandemie, este nevoie să dai dovadă de adaptabilitate sau chiar capacitatea de reinventare profesională. 21% consideră că le-a fost de folos rezistenţa la stres şi efort. 11% pun accent pe comunicare şi tot atâţia pe competenţele digitale.

Sondajul a fost efectuat în perioada 4-14 iunie pe un eşantion de 937 utilizatori de internet din România. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)