Două treimi dintre investitorii străini plănuiesc să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România, faţă de doar 27% în 2020, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey, remis, miercuri, AGERPRES.

"România a înregistrat cea mai mare creştere a PIB-ului din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2021, însă provocarea nu este încă depăşită. Pandemia a avut un impact puternic asupra tendinţelor economice globale, provocând modificări ale planurilor investiţionale şi schimbând factorii pe care liderii de afaceri îi iau în considerare atunci când evaluează destinaţiile de investiţii. Pentru a genera o creştere economică durabilă şi sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinaţie de investiţii stabilă şi atractivă", spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Pentru 2021, cea mai mare parte a investitorilor sondaţi (75%) au declarat că planurile lor de investiţii nu mai sunt influenţate de pandemia provocată de COVID-19, iar cinci mari oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi) reprezintă destinaţia pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale acestui an.

În următoarele 12 luni, 66% dintre investitorii sondaţi plănuiesc să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România (peste media europeană de 41%), faţă de doar 27% în 2020. Pe termen lung, 41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va creşte după pandemie, iar principalele priorităţi ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului (33%) şi creşterea calităţii produselor şi a valorii adăugate a serviciilor (31%).

Pandemia provocată de COVID-19 a afectat investiţiile străine directe (ISD) în întreaga lume. În 2020, investitorii au fost interesaţi de modul în care a fost gestionată pandemia în ţările de destinaţie, pe lângă stabilitatea socială şi politică, oferta de forţă de muncă şi competitivitatea ţării în materie de costuri.

În România, scăderea ISD a fost semnificativă, dar capacităţile ţării în sectorul IT, proiectele de logistică şi proiectele de dezvoltare în comerţul cu amănuntul au atras investitorii, înregistrându-se 57 de proiecte în 2020, care au generat aproape 2000 de noi locuri de muncă, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey, studiu de atractivitate dedicat pieţei din România.

În 2020, în concordanţă cu piaţa europeană în general, sectorul software şi servicii IT din România a atras cel mai mare număr de proiecte ISD, cu o cotă de piaţă de 32%. Sectorul comerţului cu ridicata, comerţului cu amănuntul şi distribuţiei s-a clasat al doilea, cu o cotă de piaţă de 18%. Sectorul care a generat cel mai mare număr de locuri de muncă (1000), ocupând locul al treilea, este industria electronicelor.

Serviciile pentru întreprinderi, ocupantul locului al doilea în ediţia studiului de anul trecut, a înregistrat o scădere substanţială (de 10% a cotei de piaţă). Cu toate acestea, a reuşit să genereze un număr considerabil de noi locuri de muncă pe piaţă (408).

Cinci mari oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi) reprezintă destinaţia pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstrează clar preferinţa investitorilor străini pentru localităţi dezvoltate, de mari dimensiuni.

În ceea ce priveşte tipurile de proiecte de investiţii, logistica domină arena ISD, cumulând aproape o treime dintre proiectele anunţate pentru 2021. Proiectele de vânzări şi marketing urmează pe locul al doilea, iar pe locul al treilea, în mod surprinzător, se clasează proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest ultim tip de activitate demonstrează un interes nou din partea investitorilor străini faţă de acest domeniu, având în vedere că România nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare în anii precedenţi.

Bucureştiul reprezintă principala destinaţie a ISD în România de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, intenţiile de investiţii indicate în cadrul sondajului arată un interes nou pentru alte regiuni, în special regiunea vestică a României, precum şi regiunea sud-estică a Munteniei. Zona de nord-est a României nu a înregistrat progrese semnificative în privinţa ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

Decarbonarea şi ameliorarea responsabilităţii faţă de mediu sunt considerate priorităţi de top de către jumătate dintre investitori. Politicile şi reglementările climatice sunt urmărite îndeaproape de investitori, în timp ce consumatorii conştientizează tot mai mult impactul pe care companiile îl au asupra mediului, precum şi strategia de mediu generală a acestora.

Planurile ambiţioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 şi de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 creează un număr imens de oportunităţi de investiţii străine, cum ar fi în producţia de energie regenerabilă (eoliană şi solară), în producţia de hidrogen verde pentru uz industrial şi în producţia de vehicule electrice.

În cadrul studiului de atractivitate EY pentru România, cercetarea în teren a fost realizată de Euromoney între 2 şi 31 martie prin intermediul interviurilor online cu 101 lideri de companii internaţionale relevante, dintre care 50% sunt deja stabilite în România, iar 50% sunt stabilite în afara ţării.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.

EY România are 800 de angajaţi şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu,  editor online: Anda Badea)