Factura la energia electrică reflectă evoluţia de pe pieţele de energie, interne şi internaţionale, lipsa investiţiilor în capacităţile de producţie şi costurile ridicate ale certificatelor de CO2, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFER), remis, miercuri, AGERPRES.

Asociaţia Furnizorilor de Energie din România - AFEER militează pentru o informare permanentă şi corectă a consumatorilor în contextul liberalizării pieţelor de energie (electrică şi gaze naturale), atât din partea autorităţilor, cât şi din partea participanţilor la piaţă.

"Constatăm că furnizorii de energie sunt catalogaţi ca fiind vinovaţii pentru problemele apărute pe fondul liberalizării, în ceea ce priveşte facturile românilor. Nu suntem de acord şi contrazicem ferm afirmaţiile vehiculate în spaţiul public, care nu au o bază justificată şi, mai ales, nu pot fi generalizate. Furnizorii de energie nu sunt cauza pentru creşterile de preţuri la energie. Facem această afirmaţie cu simţ de răspundere şi venim cu argumente şi cu explicaţii privind situaţia actuală din piaţa de energie, care este pe cât de complexă, pe atât de delicată", a afirmat Ion Lungu, preşedinte AFEER.

Un obiectiv important al furnizorilor este să îşi păstreze clienţii şi să atragă noi clienţi prin asigurarea unei relaţii pe termen lung cu aceştia, în condiţii reciproc avantajoase. AFEER, cu sprijinul companiilor membre, s-a angajat să continue Campania de informare a consumatorilor, iniţiată în anul 2015, care se derulează sub deviza: "Un consumator protejat este un consumator informat!"

Astfel, AFEER, în numele companiilor membre, informează consumatorii că îşi pot alege furnizorul de energie electrică şi oferta care li se potriveşte cel mai bine pe tot parcursul anului, fără a fi supuşi unei limitări de timp. Reamintim, totuşi, că populaţia, care nu a trecut pe piaţa liberă de energie electrică, primeşte discountul asumat de furnizori doar până la 1 iulie.

În ceea ce priveşte gazele naturale, clientul casnic care nu îşi exercită dreptul de eligibilitate până la data de 30 iunie 2021 şi nu încheie cu furnizorul actual sau cu un alt furnizor un contract în regim concurenţial, va beneficia de oferta propusă de către furnizorul actual, iar contractul de furnizare a gazelor naturale aferent acestei oferte este considerat încheiat tacit începând cu data de 1 iulie 2021.

"Sfătuim consumatorii casnici de energie electrică şi gaze naturale să aleagă cea mai bună ofertă, cea care li se potriveşte cel mai bine! Înainte de a decide furnizorul de energie electrică sau gaze naturale, analizaţi cu atenţie oferta de preţ şi condiţiile asociate preţului de furnizare. Atenţie la componentele de preţ, la termenul şi modalitatea de plată ale facturii sau la modalitatea de transmitere şi de preluare a indexului contorului, precum şi la bonitatea furnizorului. Trecerea de la serviciul universal la piaţa concurenţială sau schimbarea ofertelor concurenţiale nu afectează cu nimic alimentarea cu electricitate sau gaze a consumatorilor casnici", a mai spus preşedintele AFEER.

La rândul său, Cristian Culea, membru în Comitetul Director al AFEER, a precizat că este recomandat ca toţi consumatorii să aleagă oferte pe piaţa liberă de energie, care să ţină cont nu doar de preţ, ci şi de restul clauzelor prevăzute în contractul de furnizare.

"Cu toţii plătim acum lipsa investiţiilor în noi capacităţi de producţie din anii trecuţi şi a predictibilităţii pe plan legislativ. Acestea, coroborate cu o cuplare a pieţelor europene - implicit o aliniere a preţurilor - şi cu cotaţiile internaţionale ale certificatelor de emisii (cu impact direct în costul de producţie a unor producători de electricitate ) vor continua să genereze fluctuaţii de preţ în piaţa angro de electricitate şi, implicit, în facturile clienţilor, pe tot parcursul acestui an. De aceea, este recomandat ca toţi consumatorii să aleagă oferte pe piaţa liberă de energie, care să ţină cont nu doar de preţ, ci şi de restul clauzelor prevăzute în contractul de furnizare. Este important să ne asigurăm, prin clauzele contractuale, că furnizorul îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin şi să conştientizăm că de cele mai multe ori preţul ofertat arată şi distribuţia riscului între cei doi parteneri contractuali: furnizor şi consumator", a declarat Cristian Culea, membru în Comitetul Director al AFEER.

În ceea ce priveşte preţurile din piaţa liberă, odată cu reluarea activităţilor economice după perioada de pandemie, acestea au început să se majoreze, nu numai în România ci în toată Europa. Situaţia actuală pe piaţă energiei este mai complicată: preţurile combustibilor, cărbune, gaze naturale, petrol s-au majorat pe toate pieţele europene şi, în plus, datorită angajamentului clar al UE pentru decarbonare, preţul certificatelor de emisie a atins valori care nu erau de aşteptat, în jur de 50 euro/tonă (comparat cu un preţ de 21 euro/tona în iunie 2020), iar, pentru viitor, se estimează tot o tendinţă de creştere.

Toate aceste creşteri se regăsesc şi în preţul energiei electrice şi de aceea nu ne putem aştepta ca preţurile la energie electrică şi gaze naturale să fie apropiate de cele de anul trecut. De exemplu, la începutul lunii iunie a anului trecut, pe piaţa spot de energie electrică din România, la fel ca şi pe pieţele spot cu care suntem cuplaţi - Ungaria, Cehia şi Slovacia - preţurile erau de 20 - 25 euro/MWh.

Acum, pe toate aceste pieţe preţurile variază între 65 şi 90 euro/MWh.

De asemenea, potrivit OPCOM, în lunile mai şi iunie 2020, cota tranzacţiilor PZU din consumul net prognozat a fost de 50%, în timp ce în luna mai 2021, cota tranzacţiilor PZU din consumul net prognozat a fost de 54%, ceea ce reprezintă o creştere aproape nesemnificativă.

În plus, experienţa multianuală arată că, în perioada de primavară, când producţia de energie din surse hidro, în general, creşte datorită topirii zăpezii, preţurile din piaţa spot scad. Ceea ce nu s-a mai întâmplat anul acesta.

În ceea ce priveşte gazele naturale, gradul de interconectare existent şi scăderea cererii au făcut ca, la mijlocul anului trecut, preţurile pe piaţa internă angro să fie de circa 55 - 60 lei/MWh, faţă de circa 120 - 125 lei/MWh în prezent.

"Ţinem să reamintim că anul 2020 a fost profund afectat de criza sanitară, care a determinat o criză economică mondială. Evident, şi România a fost afectată, din toate punctele de vedere, de la sănătatea populaţiei, la sănătatea economiei. De aceea autorităţile au luat măsuri importante pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. De exemplu, companiile şi clienţii casnici au avut posibilitatea de a amâna plata către furnizorii de utilităţi, adică şi a facturilor la energie electrică şi gaze naturale. Furnizorii nu au primit facilităţi, chiar dacă au fost grav afectaţi de scăderea economică", mai spun furnizorii.

Datorită scăderii consumului, furnizorii care au achiziţionat în mod prudenţial energie din pieţele pe termen lung pentru a o furniza clienţilor au înregistrat pierderi deoarece au trebuit să vândă energia neconsumată pe pieţele pe termen scurt (piaţa pentru ziua următoare - PZU şi piaţa intrazilnică) la preţuri mult mai mici faţă de cele la care a fost achiziţionată în PZU. De exemplu, potrivit OPCOM, contractele cu livrare în luna aprilie 2020 încheiate pe Piaţa Centralizată pentru Contracte Bilaterale (adică energia cumpărată în avans de către furnizori pentru a o livra clienţilor în luna aprilie 2020) au avut un preţ mediu de aproximativ 257 lei/MWh, în timp ce pe PZU preţurile medii în aceeaşi lună au fost de circa 117 lei/MWh. Astfel, furnizorii au plătit un preţ mai mult decât dublu faţă de preţurile din PZU. Această diferenţă, practic, această pierdere a fost preluată în cea mai mare parte de către furnizori.

"În România, companiile din sectorul energetic încep să-şi asigure cantităţile necesare pentru anul care urmează de la mijlocul anului în curs. La mijlocul anului trecut, scăderea economică la nivelul întregii Uniuni Europene se apropia de 15 procente, încă aveam de-a face cu lockdown în multe ţări, iar perspectivele erau suficient de sumbre, mai ales că ne confruntam cu al doilea şi al treilea val al pandemiei de coronavirus. Primul vaccin anticovid a fost aprobat în UE abia în decembrie 2020, iar campania de vaccinare a început abia în 27 decembrie. Sunt convins că mulţi furnizori au luat în calcul toate aceste riscuri, de închidere temporară sau definitivă a unor activităţi economice şi de o posibilă schimbare a portofoliului de clienţi, având în vedere că anul 2021 a început cu revenirea la o piaţă total liberalizată pentru clienţii casnici", a mai spus Lungu.

Pe de altă parte, în România există şi o anumită inerţie în preluarea în legislaţia naţională a prevederilor reglementărilor europene.

Spre exemplu, deşi Regulamentul UE 943 din 2019, care este obligatoriu şi prevalează legii româneşti, prevede, referitor la contractele de furnizare pe termen lung, că sunt negociabile pe pieţele extrabursiere, sub rezerva respectării dreptului Uniunii în materie de concurenţă, iar ANRE a definit ce se înţelege prin contracte pe termen lung, existenţa în Legea 123/2012 a unor prevederi contrare creează confuzii şi participanţii la piaţă sunt reticenţi în a face astfel de tranzacţii, prin care se pot acoperi unele riscuri.

Dar poate cel mai important aspect este acela că România nu mai poate să îşi asigure din surse interne necesarul de consum de energie electrică, la preţuri competitive. La gaze naturale, aproape întotdeauna am apelat la importuri. Astfel, toate acestea au influenţat şi vor continua să influenţeze preţurile pe piaţa internă. De aceea este nevoie de investiţii atât în producţia de gaze naturale, cât şi în cea de energie electrică!

De asemenea, este nevoie de o legislaţie stabilă şi predictibilă, care să asigure securitatea în alimentarea cu energie sigură, durabilă, competitivă şi la preţuri accesibile.

Atât furnizarea la clienţii finali, cât şi tradingul de energie (electrică şi gaze naturale) sunt activităţi care, prin natura lor, implică un grad mare de risc, care creşte cu atât mai mult într-un cadru legal impredictibil.

În plus, cea mai mare competiţie pe piaţa de energie se regăseşte în segmentul de furnizare în condiţiile în care există 58 de furnizori către clienţii finali de energie electrică şi peste 70 către clienţii finali de gaze naturale din România, ceea ce face, practic, aproape imposibile înţelegeri sau practici concertate, coordonate între acestea.

"Astăzi, asistăm la o revenire a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale odată cu revenirea economiei după anul 2020. Este un efect de pendul clasic: după o scădere abruptă urmează o creştere la fel de spectaculoasă şi ne aşteptăm ca, apoi, preţurile să ajungă la un echilibru. Pe PZU, preţul mediu în luna mai 2019 (înainte de pandemie) a fost de aproape 194 lei/MWh, în aceeaşi lună a anului 2020 (pandemic) - 120 lei/MWh, iar în acest an (post-pandemic) - 289 lei/MWh. De asemenea, pe Piaţa Centralizată pentru Contracte Bilaterale, preţul mediu la contractele tranzacţionate în luna mai 2019 a fost de circa 278 lei/MWh, iar în luna mai 2021 - de 321 lei/MWh .
Suntem convinşi că toate aceste explicaţii ale situaţiei actuale sunt în măsură să demonstreze fără echivoc că furnizorii nu sunt cauza pentru actualele creşteri ale preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. De aceea respingem ferm orice încercare de a-i învinovăţi pe toţi furnizorii de practici necinstite şi împovărătoare pentru clienţii lor", subliniază comunicatul citat.

AFEER face precizarea că toate exemplele de evoluţie a preţurilor se referă la piaţa angro, dar preţul final include pe lângă preţul energiei şi costurile de reţea - transport şi distribuţie, cogenerare de înaltă eficienţă, certificatele verzi, acciza şi TVA. AGERPRES/(autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)