Guvernul a alocat un buget de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), transmis Comisiei Europene la începutul lunii iunie, potrivit unui comunicat al Energy Policy Group (EPG), remis, luni AGERPRES.

Aceste fonduri, care trebuie cheltuite până în 2026, reprezintă o oportunitate foarte mare pentru a avea clădiri cu un consum mai eficient de energie, mai sănătoase şi mai rezistente în faţa schimbărilor climatice. Totuşi, pentru cheltuirea optimă a acestora, este nevoie urgent de un plan pentru alocarea fondurilor, de corectare a problemelor legislative, de instruire a forţei de muncă pentru adaptarea la noile standarde obligatorii nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero), de organizare şi de o colaborare instituţională fără precedent.

Acestea sunt câteva dintre ideile dezbătute în cadrul Conferinţei internaţionale RCEPB 2021 "NZEB şi Valul de Renovări - Tehnologie, Afaceri şi Politici Publice", eveniment co-organizat de Energy Policy Group (EPG) sub egida proiectului România Eficientă, cel mai mare proiect privat la nivel naţional de eficienţă energetică, derulat de EPG cu sponsorizarea OMV Petrom.

"Valul renovării reprezintă o mare oportunitate. Este momentul să rezolvăm o serie de probleme adunate de ani - cum sunt cele legate de companiile de servicii energetice (ESCO), de a atrage capital privat în sector, până la o serie de aspecte legislative care trebuie corectate. Pe partea de finanţare, ar fi inteligent să renunţăm la această abordare comodă, dar păguboasă, de a acorda granturi 100%, fără co-participarea proprietarului. Este o practică pe care nu o mai regăsim în niciun stat membru. Aşa cum punem eticheta smart pe clădiri, e momentul să fim smart în deciziile de politici publice privind modul de cheltuire a banilor", a declarat Radu Dudău, director EPG şi coordonator al proiectului România Eficientă.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, document elaborat de Guvern, aflat încă în analiza experţilor de la Bruxelles, prevede că prin componenta "Fondul pentru Valul renovării" (Pilonul I Tranziţia Verde, Componenta I.5), la finalul implementării reformelor şi investiţiilor, vor exista: circa 1.000 - 1.500 de blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidenţiale) şi circa 2.000 de clădiri publice (2,5 milioane mp) reabilitate.

Bugetul total propus pentru Valul Renovării este de 2,2 miliarde de euro, din granturi şi împrumuturi. Conform datelor publicate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până în decembrie 2026.

Aşa cum România Eficientă a explicat anterior, conform prevederilor europene transpuse în legislaţia naţională, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, de la începutul acestui an toate clădirile noi, dar şi cele care intră într-un proces de renovare majoră trebuie să respecte standardul nZEB (nearly zero energy building), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

România Eficientă este un proiect privat, de interes public naţional, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat şi cu finanţarea OMV Petrom.

Proiectul a demarat în vara anului 2019 şi constă în derularea unui program naţional de promovare a eficienţei energetice, până în anul 2022. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)