Adoptarea facturării electronice în România ar permite economisirea la bugetul statului a circa 100 de miliarde de euro în 10 ani, prin reducerea fraudei cu TVA şi îmbunătăţirea colectării fiscale, dar şi ieşirea din riscul de infringement în care România se află deoarece nu a implementat Directiva Europeană 55/2014 privind facturarea electronică în achiziţiile publice, care avea termenul de 19 aprilie 2019, susţin reprezentanţii Asociaţiei pentru Facturare Electronică (AFE).

"Este o miză esenţială pentru mediul economic şi fiscal al României să digitalizeze modul în care sunt urmărite tranzacţiile comerciale printr-o raportare în timp real către ANAF a facturilor emise şi validarea lor de către cumpărător. Acest proces se poate face prin introducerea facturării electronice pe scară largă în economia românească, fără a crea efort şi costuri suplimentare pentru contribuabil", a declarat Daniel Homorodean, preşedintele Asociaţiei, într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Un raport din 2020 al Comisiei Europene arată că ţările UE au pierdut aproximativ 140 de miliarde de euro din veniturile pe taxa de valoare adăugată (TVA) în urma fraudei şi evaziunii fiscale, a falimentelor, a insolvenţelor financiare, precum şi a calculelor greşite. "România, care înregistrează pierderi anuale de peste 10 miliarde de euro, circa 1% din PIB, prin mecanisme de fraudare bazate pe tranzacţii comerciale inexistente, documentate în facturi care nu vor fi niciodată plătite, se află pe ultimul loc în Europa în privinţa eficienţei colectării taxei pe valoare adăugată, cu o pierdere de 33,8%", se arată în comunicatul asociaţiei care citează rapoarte ale CE.

În acest context, specialiştii din cadrul Asociaţiei pentru Facturare Electronică recomandă statului român urgentarea implementării unui sistem pentru raportarea şi verificarea tranzacţiilor comerciale şi sunt gata să asigure tot sprijinul pentru definirea arhitecturii şi specificaţiilor acestui sistem, în acord cu modelele practicate deja de mai multe ţări ale lumii, cele mai cunoscute fiind Italia - în Europa - sau Chile - în afara continentului nostru.

"Implementarea unui astfel de sistem este un proiect complicat, de durată, dacă statul şi-l asumă singur prin echipele sale tehnice, iar pregătirea unei licitaţii publice ar dura mult timp, de aceea abordarea optimă ar fi ca statul, prin ANAF, să îşi asume componenta de raportare şi analiză a tranzacţiilor bazate pe facturi, lăsând furnizorilor de soluţii din mediul privat rolul de a transmite şi de a primi facturi, deoarece există deja aplicaţii care implementează aceste funcţii şi nu ar trebui să implice costuri suplimentare pentru contribuabili", consideră membrii fondatori ai AFE.

În opinia acestora, circa 800.000 de companii din România vor putea scăpa de riscul şi costul legat de trimiterea şi primirea facturilor pe hârtie sau prin e-mail. Rambursarea TVA se va putea face mult mai rapid, automat sau la un click distanţă, iar cele 20.000 de instituţii publice îşi vor reduce dramatic riscurile de neconcordanţă dintre documentele fiscale, ceea ce va duce la o echilibrare a sistemului fiscal românesc.

Facturarea electronică, aşa cum este definită de către Comisia Europeană, înseamnă transmiterea datelor facturilor emise, între sistemele informatice, într-o formă care poate fi validată şi procesată automat. În acest context, la iniţiativa companiilor din domeniul IT din România, s-a înfiinţat Asociaţia pentru Facturare Electronică. Scopul organizaţiei este acela de a promova şi susţine implementarea facturării electronice în România, prin activităţi de educare şi suport direct acordat statului, instituţiilor şi mediului privat. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)