România are nevoie de un sistem naţional de competitivitate la export pentru a permite capitalului autohton să se dezvolte, să fie lărgită astfel sfera salariaţilor provenind dintr-un sector privat competitiv, susţin reprezentanţii Asociaţiei Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX).

"În contextul în care sintagma 'pentru o Românie normală' s-a ridicat la rang de slogan, trebuie supus, în continuarea celor dezbătute anterior, că România, în materie de susţinere şi promovare a exportului şi investiţiilor este departe de a fi normală măcar, în sensul de aliniată la practicile europene. În situaţia actuală nu putem vorbi de un dispozitiv românesc coagulat şi eficient şi mecanisme sau instrumente integrate fără de care competitivitatea românească suferă", se arată într-un comunicat semnat de Costin Lianu, preşedintele Asociaţiei Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX).

Acesta a menţionat "câteva repere prin care ar trebui să intrăm măcar în normalitate", printre care dezvoltarea instituţională.

"În prezent, nu avem o agenţie specializată care să gestioneze sistemul de instrumente de sprijin într-o manieră coerentă şi unitară. Se impune crearea unei astfel de agenţii, la nivelul unor bune practici europene şi internaţionale", se spune în comunicat.

Un alt reper menţionat este consolidarea parteneriatului cu mediul de afaceri prin Consiliul de Export, precum şi integrarea instrumentului târguri şi expoziţii internaţionale într-un mecanism diversificat şi coerent care să cuprindă şi alte instrumente moderne.

"Există în acest sens surse bogate de documentare şi opţiuni, dar şi instrumente practicate şi nebugetate (studii, misiuni, portal, centre regionale etc)", susţine Costin Lianu.

Acesta a menţionat, de asemenea, instrumentele moderne de evaluare a impactului, precum şi realizarea unui optim între cuantumul subvenţiei, numărul de participări ale unei firme, numărul de participări noi/vechi, număr total de participări/sector/program.

Pe listă se mai află asigurarea unei predictibilităţi a programului şi a unei fluidităţi ţinând cont şi de legislaţia privind achiziţiile publice şi dezvoltarea de centre de afaceri de export, incubatoare de afaceri pentru IMM-uri şi a unor platforme de operare a lor pe plan internaţional. Reprezentanţii ACEX au menţionat, de asemenea, digitalizarea internaţionalizării şi promovării, programe de branding sectorial.

Totodată, ca reper menţionat de reprezentanţii ACEX este şi consolidarea şi profesionalizarea dispozitivului extern de reprezentare comercială şi economică prin adaptarea la noile cerinţe, inclusiv dezvoltarea în cadrul ambasadelor a unor formule care să permită angajarea localnicilor pentru susţinerea activităţilor de prospectare a pieţei sub îndrumarea consilierilor comerciali şi economici externi, care, la rândul lor, ar trebui să treacă prin formule de training continuu.

"Multe din aceste deziderate au fost anunţate, amânate şi nu ne-a încălzit cu nimic faptul că ultima Strategie Naţională de Export, care s-a încheiat anul trecut, le-a menţionat dar nu s-au realizat. Dacă ne pasă atât de mult de sistemul de pensii şi emitem evaluări pesimiste şi cinice legate de incapacitatea de a plăti pensiile pentru că nu vor fi venituri provenite din contribuţiile salariaţilor existenţi, întrebarea normală este de ce nu creăm un sistem naţional de competitivitate la export pentru a permite capitalului românesc să se dezvolte şi să lărgim astfel sfera salariaţilor provenind dintr-un sector privat competitiv. Dacă nu intram în normalitate aici, şi în ciuda intervenţiilor noastre, PNRR nu a cuplat la folosirea inteligentă a banilor prin dezvoltarea unui sistem naţional de susţinere la export, ne subminăm propria noastră capacitate de a asigura bunăstarea naţională", se mai spune în document. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)