Agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia şi sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a costurilor, în cazul în care tranziţia verde ar fi întârziată, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, menţionând că aceasta este concluzia Grupului de lucru CNSM.

"Concluzia principală a analizei derulate de membrii Grupului de lucru CNSM arată că agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia şi sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a costurilor, în cazul în care tranziţia verde va fi întârziată. Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care vizează trei domenii: creşterea în mod sustenabil a accesului la finanţare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice; sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară şi îmbunătăţirea transparenţei, raportărilor şi a disponibilităţii informaţiilor legate de schimbarea climatică, precum şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la impactul schimbării climatice în societate şi în cadrul sistemului financiar", a spus Mugur Isărescu, în conferinţa de presă pentru prezentarea Raportului Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).

El a menţionat că, în şedinţa din 3 iunie, Consiliul General al CNSM a analizat propunerile din Raport şi a decis adoptarea unei recomandări către Guvern, BNR şi ASF prin care să se implementeze propunerile de politici formulate în acest document.

Guvernatorul BNR a afirmat că noi teme încep să fie tot mai mult în atenţia băncilor centrale: recalibrări ale strategiilor de politică monetară, impactul schimbărilor climatice şi al digitalizării asupra economiei, monedele şi activele digitale, promovarea diversităţii şi a sustenabilităţii. Isărescu a afirmat că ele nu sunt tratate încă unitar nici în universităţi, nici în cercurile de specialitate. Mai mult, controversele în aceste domenii sunt deseori aprinse. Monitorizarea lor, în această fază, reclamă expertiză relativ nouă, formată din mers, experienţă diversă şi echipe multidisciplinare care includ, alături de specialişti în economie şi finanţe, oameni cu cunoştinţe şi experienţă în alte domenii.

"Ce facem noi la Banca Naţională? Ne adaptăm din mers, nu avem altă soluţie, la noile situaţii şi ne organizăm pentru a vedea cum să abordăm mai bine aceste subiecte. Constatarea noastră este că nu putem încă să localizăm problema schimbărilor climatice, ca şi pe cea a monedelor digitale, într-o anume direcţie existentă în prezent din structura băncii. De asemenea, cred că este prematur să înfiinţăm acum, la nivelul actual de cunoştinţe şi de consensualizare, departamente noi, cu structură fixă. De aceea, am optat pentru grupuri de lucru mai mici sau mai mari, multidisciplinare, care în mod flexibil pot lucra cu structurile fixe existente în bancă, aceasta fiind, de altfel, o recomandare a Băncii Reglementelor Internaţionale. Raportul pe care îl prezentăm astăzi este un pas în această direcţie, făcut ca urmare a unei iniţiative din luna octombrie a anului trecut a Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială pe tema economiei verzi", a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, raportul este rezultatul muncii a aproximativ 90 de persoane reunite într-un Grup de lucru cu reprezentanţi din instituţii diverse. Pentru început, din partea BNR la acest raport a lucrat o echipă de la Direcţia Stabilitate Financiară, care cel puţin în toamna anului trecut părea a fi cea mai apropiată de subiect. Grupul menţionat a fost alcătuit din reprezentanţi ai ministerelor de resort, Administraţiei Prezidenţiale, BNR, ASF, instituţiilor de credit, finanţatorilor internaţionali (BERD, Banca Europeană pentru Investiţii, Banca Mondială), sectorului privat şi asociaţiilor de profil.

Mugur Isărescu a declarat că subiectul schimbărilor climatice este mult prea complex şi controversat pentru a putea fi acoperit de o singură entitate. El a menţionat că un exemplu recent este edificator: disputele asupra rolului băncilor centrale în lupta pentru contrabalansarea schimbărilor climatice. Acestea au fost evidenţiate şi se pot observa din desfăşurarea conferinţei virtuale "Green Swan" organizată de Banca Reglementelor Internaţionale, vineri, 4 iunie 2021.

Guvernatorul a precizat că, în timp ce preşedintele FED, Jerome Powell, a susţinut că banca centrală trebuie să rămână în limita mandatului de menţinere a stabilităţii preţurilor şi că ea nu poate stabili politica de combatere a schimbărilor climatice, acest rol revenind guvernelor, reprezentanţilor aleşi, Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, a insistat că băncile centrale nu pot să îşi îndeplinească deplin mandatul de control al inflaţiei dacă nu se implică puternic în problemele ridicate de schimbările climatice.

El a spus că, dincolo de aceste diferenţe de opinie, se conturează un nucleu consensual, mai ales la nivelul UE, şi anume că deşi băncile centrale nu au rolul principal în agenda schimbării climatice şi nici nu se pot substitui politicilor fiscale sau politicilor industriale pot contribui semnificativ din numeroase perspective: creşterea gradului de conştientizare în societate cu privire la implicaţiile schimbării climatice, o mai bună transparenţă, susţinerea finanţărilor verzi, evaluarea riscurilor şi alte câteva domenii care se pare că s-au clarificat ca fiind consensuale.

"Care e opţiunea noastră, la BNR? Deocamdată am hotărât să urmărim cu atenţie şi să analizăm aceste evoluţii, mai ales în cadrul structurilor nou create, şi Consiliul de Administraţie a hotărât să formeze câteva structuri noi. Monitorizarea de fapt continuă un proces de mai demult, cam de doi ani am pornit, să vedem ce se întâmplă cu aceste dezbateri. Vă reamintesc că o primă evaluare a riscurilor climatice a fost realizată în cursul anului 2019, prin identificarea sectoarelor economice care pot fi afectate şi evaluarea rolului acestora pentru sistemul financiar. Rezultatele au fost diseminate prin intermediul publicaţiilor noastre, Raportul asupra stabilităţii financiare, ediţia decembrie 2019, şi Raportul anual 2019", a precizat şeful BNR.

În plus, în septembrie 2020, BNR a aderat la Reţeaua băncilor centrale şi autorităţilor de supraveghere financiară pentru ecologizarea sistemului financiar, Network for Greening the Financial System, NGFS. Totodată, BNR a facilitat dezbaterile pe tema schimbării climatice, aceasta fiind un subiect principal în cadrul Seminarului anual pe tema stabilităţii financiare, organizat împreună cu Fondul Monetar Internaţional în anul 2019, la Bucureşti. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)