Descoperirea resurselor energetice a reprezentat un important pas înainte în istoria civilizaţiei umane, iar Revoluţia Industrială a permis trecerea la un alt nivel al existenţei omenirii. Am găsit atunci noi metode de a ne uşura munca, de a câştiga mai uşor hrana şi confortul, de a interacţiona mai mult şi de a avea un nivel de trai mai ridicat.

În zilele noastre, sursele convenţionale de energie sunt pe cale de epuizare şi, lucru foarte important, au contribuit masiv la creşterea gradului de poluare. Uniunea Europeană vine cu politici energetice extrem de ambiţioase, propunându-şi să reducă la zero emisiile de carbon până la mijlocul acestui secol. De vom reuşi sau nu depinde doar de noi, de oameni, şi de eforturile pe care suntem dispuşi să le facem pentru a respira un aer curat.

Noile tehnologii se îndreaptă spre poluare cât mai mică şi eficienţă cât mai ridicată. Dar în acelaşi timp sunt şi costisitoare, iată de ce guvernele alocă fonduri pentru a le subvenţiona. Până acum, era cazul resurselor regenerabile clasice: eoliene, solare, biomasă, biogaz. Însă, după câteva zeci de ani, acestea nu mai sunt atât de scumpe şi se pot susţine singure în piaţă. Dar nu este suficient, e nevoie de noi tehnologii de ultimă generaţie, precum producţia de hidrogen, baterii de stocare, reţele şi contoare inteligente, controlul de la distanţă, centrale de mari dimensiuni eoliene pe mare, noi resurse energetice, noi metode de propulsie a vehiculelor. De unele s-a auzit în ţara noastră, încep să fie implementate şi aici, dar altele ni se par încă de domeniul Science Fiction.

AGERPRES, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei (CRE), va detalia aceste noi tehnologii şi le va explica pe înţelesul tuturor, pentru ca oamenii să ştie mai bine ce se află în spatele becului pe care îl aprind seara când ajung acasă.

"Energia. Un cuvânt atât de comun, având atât de multe semnificaţii, fiecare atât de importantă pentru existenţa şi bunăstarea noastră. În cele ce urmează am să mă refer la energie ca la acel produs aflat sub diferite forme, care asigură funcţionarea societăţii noastre, prin susţinerea funcţionării transportului, a industriei, a încălzirii şi răcirii clădirilor şi a oraşelor, în special în ceea ce înseamnă iluminatul şi alimentarea echipamentelor pe care le folosim", spune Corneliu Bodea, preşedintele CRE şi CEO al Adrem.

Fie că vorbim de gaz, petrol sau de cărbune, de apă, de biomasă sau de forme mai complexe precum energia electrică, energia este folosită direct sau indirect încă din timpuri străvechi pentru a ne susţine viaţa aşa cum a evoluat ea. Este un motiv suficient pentru a o trata cu respectul cuvenit, pentru a ne îngriji de conservarea şi utilizarea ei cat mai eficientă, a susţinut el.

"Dacă în perioada anilor 1970-1980, preocuparea principală pentru acest domeniu a fost legată de teama epuizării resurselor tradiţionale de energie provenite din combustibili fosili (de exemplu gaz, cărbune, petrol), ceea ce a stimulat preocupările identificării unor surse alternative, începând cu anii '90, principalul risc a fost considerat ca fiind influenţa nefastă asupra mediului, pe care utilizarea acestor combustibili o are prin emisia unor gaze cu efect de seră", a arătat Bodea.

La debutul celui de-al doilea deceniu al secolului nostru, oamenii de ştiinţă au calculat că pentru a nu depăşi cu peste 20 grade Celsius încălzirea climei, avem la dispoziţie un buget de 600 de miliarde de tone de dioxid de carbon. Având în vedere că anual emitem circa 30-35 miliarde de tone, consumând astfel circa 5% din buget, nevoia de intervenţie fermă asupra reducerii utilizării acestor surse, este foarte justificată.

Potrivit reprezentantului CRE, un alt element important este evoluţia creşterii consumului de energie înregistrat în lume şi anume dublarea acestuia între 1970 şi 2000, dar mai ales evoluţia estimată în viitor care presupune o creştere mai mult de 100% între 2020 şi 2050. Luând în calcul şi eforturile în direcţia eficienţei energetice în această perioadă, toate aceste date reprezintă motive pentru o acţiune concertată în direcţia adopţiei surselor regenerabile, dar mai ales a utilizării cât mai eficiente a energiei.

De asemenea, direcţiile principale de consum sunt alte elemente importante privind energia. În conformitate cu datele UE, consumul de energie la nivelul Uniunii este împărţit astfel: 50% în încălzire, 28% în transporturi şi numai 22% sub forma energiei electrice. Un motiv în plus să creştem eficienţa încălzirii locuinţelor, a spaţiilor de lucru şi a clădirilor publice.

Se estimează totodată că tranziţia de la automobilul alimentat cu combustibili fosili la autovehiculul electric va creşte consumul de energie electrică şi astfel şansa noastră ca prin adopţia generării de electricitate din surse regenerabile să tranzităm spre un transport "verde", a completat oficialul CRE.

"Prin intervenţiile mele voi continua să aduc argumente în direcţia creşterii responsabilităţii utilizării energiei, dar şi date şi informaţii relevante pentru a înţelege modul în care funcţionează această industrie, vitală dezvoltării şi susţinerii vieţii", a transmis Corneliu Bodea, preşedintele CRE.

Resursele de energie primară ale României s-au diminuat în 2020 cu 10,8%, iar cele de energie electrică s-au redus cu 1,3%, faţă de anul 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Principalele resurse de energie primară au totalizat anul trecut 31,442 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 3,81 milioane tep faţă de 2019. Producţia internă a însumat 17,982 milioane tep (minus 1,953 milioane faţă de anul precedent), iar importul a fost de 13,46 milioane tep (minus 12,1%).

Resursele de energie electrică au totalizat 63,647 miliarde kWh, în scădere cu 850,1 milioane kWh, faţă de anul 2019. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)