INS: Costul orar al forţei de muncă, în scădere cu 2,58% în trimestrul I din acest an
Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în primul trimestru din acest an o rată de scădere de 2,58%, faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de 5,56% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
De asemenea, faţă de trimestrul IV al anului trecut, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a scăzut în majoritatea activităţilor economice. "Cele mai semnificative scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-8,88%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,34%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-8,08%)", se arată în comunicatul INS.
Pe de altă parte, cea mai mare creştere a costului orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare s-a înregistrat în învăţământ (2,48%). Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a scăzut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,01%.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai importante creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială (9,59%), informaţii şi comunicaţii (8,83%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (8,26%).
Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare s-a observat doar în hoteluri şi restaurante (-3,37%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
De asemenea, INS menţionează că, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 5,59%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 4,96%.
Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/Capitalizarea BID va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 milioane euro
Banca de Investiții și Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susținerea investițiilor, creșterea absorbției fondurilor europene și dezvoltarea competitivității economiei, iar capitalizarea inițială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 mi
Program de guvernare/Construirea de 50 de centre respiro pentru persoane cu dizabilități și vouchere de 8.000 de euro pentru tehnologii asistive
Integrarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii prin parteneriate între instituții publice și mediul privat, lansarea unei platforme de angajare asistată, extinderea serviciilor și acordarea de vouchere pentru tehnologii asistive sunt printre măsurile prevăzute în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solid
Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective
Guvernul va sprijini utilizarea pieței de capital pentru finanțarea companiilor românești, atragerea economiilor populației către investiții productive și creșterea transparenței companiilor la care statul deține participații, fără afectarea controlului strategic al statului acolo unde acesta este necesar, se arată în programul de guvernare propus de prim
Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri
Proiectele de digitalizare finanțate prin PNRR vor fi finalizate în termen, îndeplinind toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană, iar digitalizarea Ministerului de Finanțe, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române va continua și va presupune modernizarea întregului mediu aplicativ pe fundația creată prin
Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale
Eficientizarea și reorganizarea structurilor subordonate și/sau în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, absorbția a 100% din granturi și a minimum 60% din credite din cadrul PNRR și implementarea măsurilor pentru simplificarea, debirocratizarea, descentralizarea și digitalizarea ministerului și a autorităților subordonate, în coordonare
Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral
Indexarea pensiilor începând cu anul 2027, digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari și dezvoltarea a 2.000 de servicii sociale integrate în mediul rural sunt printre obiectivele avute în vedere de Cabinetul Veștea în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'.
Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document
Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029 (N+2) din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027 reprezintă unul dintre obiectivele generale ambițioase cuprinse în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Adrian Veștea, dat publicității duminică. Conform sursei, principalele direcții de acțiune sunt: posibi
Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi
Reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Consilii de Administrație formate din profesioniști și prioritizarea contractelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află printre obiectivele Guvernului Veștea, conform programului de guvernare, publicat duminică sear
Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă
Protejarea puterii de cumpărare a populației, creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 și sprijinirea categoriilor vulnerabile se numără printre obiectivele generale cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'. Documentul mai
Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an
Menținerea ratingului suveran la nivelul gradului investițional (investment grade) din partea principalelor agenții de rating (S&P, Moody's și Fitch) este un obiectiv crucial, însă reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de timp de maximum un an, se arată în programul de guvernare propus
Program de guvernare/Ministerul Finanțelor își va întări rolul de centru de analiză, fundamentare și coordonare a politicilor fiscal-bugetare
Consolidarea capacității administrative a Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române, printr-o mai bună organizare a structurilor interne, clarificarea atribuțiilor între nivelul central, regional și teritorial și îmbunătățirea coordonării instituționale reprezintă unul dintre obiectivele avute &
Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE
Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi în funcție de spațiul fiscal disponibil și de capacitatea de creștere a gradului de îndatorare, dar mai ales finalizarea responsabilă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor rămase, sunt obiectivele generale cuprinse
Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei
Deficitul bugetar cash trebuie redus la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea la capitolul Finanțe. 'România a pornit d
Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române
Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române, dar și continuarea clarificării statutului juridic al patrimoniului imobiliar al acestei companii de stat sunt două dintre țintele cuprinse în programul de guvernare făcut public duminică seara de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea și echipa sa. De asemenea, se propune &i
Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare
Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, atingerea mediei UE în ceea ce privește gradul de digitalizare al statului, precum și reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziții software și hardware și flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie, sunt câteva dintre obiectivele cuprinse în programul de gu