Preţul cărnii de porc va creşte în Europa cu aproximativ 25% în următorii ani, din cauza cererii de pe piaţa chineză, în contextul în care în România producţia la carne de porc este deficitară, a declarat, vineri, preşedintele secţiei de Zootehnie a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Ilie Van, în timpul unei dezbateri despre agricultura românească.

"China va fi, între 2020 şi 2024-2025, o mare importatoare de carne de porc. China, care produce cea mai mare cantitate de carne din lume, circa 50 de milioane de tone, din cauza pestei porcine africane şi-a redus producţia până la circa 35 de milioane de tone şi va importa 7-8 milioane de tone, iar Europa va fi, bineînţeles, principala furnizoare de carne de porc pentru China. Fiind principala furnizoare, se estimează că în Uniunea Europeană preţurile la carnea de porc vor creşte cu circa 25%. Este un alt semnal de alarmă, având în vedere situaţia sectorului de carne de porc din România. (...) Exportul de carne de porc din Europa către China: de la 2,6 milioane de tone în 2018 la 3,7 milioane în 2020, deci un milion în plus în 2020 şi în 2025 se duce la 4 milioane de tone. Deci, la ce să ne aşteptăm: preţul la carne de porc în Europa va fi tot mai mare, iar noi n-avem porc în România. Ce facem? Va trebui să găsim soluţii, nu ne putem juca, pentru că lucrurile se vor agrava. Exportul către China este cel care va crea probleme aproape în toată Europa", a afirmat Ilie Van.

Reprezentantul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a subliniat că o ţară trebuie să îşi asigure aproximativ 90% din consumul de carne din producţia proprie.

"Producţia de carne la nivel mondial în 2020 a fost estimată în scădere faţă de 2019 şi 2018, este vorba de circa 333 de milioane de tone de carne. Cam toate speciile au scăzut, cu excepţia cărnii de pasăre, care a crescut la 136 de milioane de tone, cea mai mare producţie realizată de această specie. Dar atenţie foarte mare: din toată această producţie de 300 şi ceva de milioane de tone, doar 10-12% se comercializează. Deci, comerţul internaţional cu carne este de doar 10-12%. Asta, ca aviz celor care susţin că nu e nicio problemă dacă nu producem noi: cine nu produce la un grad de auto-suficienţă, măcar de 90%, nu poate să se hrănească, asta trebuie să fie clar. (...) În 2020, 90% din consumul de carne al consumatorului român a fost de porc şi de pasăre, iar 10% de bovine şi ovine. Dacă bovinele şi ovinele le putem valorifica mai bine pe piaţa externă, atunci creşterea porcului şi a păsărilor trebuie să fie cu destinaţie pentru piaţa internă, să ne asigurăm auto-consumul, auto-suficienţa, la un nivel la care să nu ne fie teamă", a menţionat Ilie Van.

Preşedintele secţiei de Zootehnie a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a atras atenţia că scăderea importurilor de carne de porc în România s-a reflectat imediat în scăderea consumului de carne de porc.

"În 2018 importam 332.000 de tone de carne de porc. În 2020 am importat doar 280.000 de tone de carne de porc, deci am scăzut importul cu 50.000 de tone. Dar am scăzut şi consumul, de la 732.000 de tone la 675.000, fix cu ce n-am importat. Deci, 50.000 de tone n-am importat şi cu 50.000 de tone (a scăzut consumul, n.r.). Cauza principală a fost creşterea cu 25% a preţului la import. (...) S-a sesizat cineva că România a consumat cu 50.000 de tone mai puţin în 2020 faţă de 2018? Nimeni. Dacă vom continua în acest ritm, probabil că nu vom mai avea deloc carne de porc", a atras atenţia Ilie Van.

Pe de altă parte, preşedintele ASAS, Valeriu Tabără, a apreciat în cadrul dezbaterii că noua politică agricolă europeană are nevoie de o mai mare concentrare pe parte de cercetare.

"Noua strategie agroalimentară europeană nu are nicio soartă de izbândă dacă cercetarea este lăsată deoparte. Şi nu e vorba numai de cercetarea agricolă, ci de modul de a privi cercetarea în mod global, ca politică la nivelul Uniunii Europene, şi care ne afectează teribil de greu. Cine va crede că problemele legate de schimbările climatice, de reducerea pesticidelor, inputurile pentru sistemele agricole vor putea fi realizate fără bază ştiinţifică solidă, fără soluţii date de cercetarea ştiinţifică? (...) Una din cele mai mari probleme de cercetare este biotehnologia, care trebuie să se regăsească şi în materialul biologic, fie vegetal, fie animal, dar în acelaşi timp şi în construcţiile legate de tehnologii. (...) Biodiversitatea animală cred că este problema cea mai mare pe care trebuie să o vedem, pentru că în sectorul vegetal există anumite adaptări", a susţinut preşedintele ASAS.

Un alt vorbitor la evenimentul organizat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a fost fermierul Alexandru Baciu, care a afirmat că solicitările de reducere a cantităţii de pesticide utilizate la culturi sunt o crimă.

"Ce sunt pesticidele, ce sunt erbicidele? Sunt medicamente pentru plante, cum a fost vaccinul pentru Covid, probabil, dar cu impact economic foarte mare în rândul agricultorilor, iar să reduci pesticidele cu 50% este o crimă. Să reducem insecticidele - zona de sud-est a României este sub atacul devastator al tanymecusului (Tanymecus Dilaticollis sau Răţişoara porumbului, specie de dăunător - n. r.) - va fi un dezastru. Deja colegii care cultivă floarea-soarelui au probleme deosebite din cauza acestui dăunător. Avem probleme deosebite şi cei care cultivăm porumb, deoarece, cu tot tratamentul pe care l-am făcut, atacul a fost extraordinar de mare an de an. Deci, cu toate că tratăm la porumb şi la floarea soarelui de atâţia ani, tratamentul nu a făcut să dispară acest dăunător, ci, din contră, se înmulţeşte, a devenit polifag: stă în grâu şi în orz până semănăm porumbul; mănâncă grâul şi orzul şi cum ai semănat porumbul şi floarea soarelui te-ai trezit cu el pe tine", a explicat fermierul Alexandru Baciu. AGERPRES/(A - autor: George Coman, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)