INS: Sosirile în structurile de primire turistică au crescut de 26,6 ori în aprilie
Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut de 26,6 ori, în luna aprilie 2021, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, iar înnoptările de 18,9 ori, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.
Conform INS, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2021 au însumat 448.900, în creştere de 26,6 ori faţă de cele din luna aprilie 2020. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 94,5%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 5,5%.
Sursa: www.insse.ro
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,1% din total turişti străini), iar dintre aceştia 76,2% au fost din ţările Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2021 au însumat 852.400, în creştere de 18,9 ori faţă de cele din luna aprilie 2020.
Din numărul total de înnoptări, în luna aprilie 2021 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 6,6%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia 77,9% au fost din ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în luna aprilie 2021 a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna aprilie 2021 a fost de 15,9% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 7,6 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2020.
Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna aprilie 2021 s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (30,8%), căsuţe turistice (23,4%), hoteluri (18,6%), popasuri turistice (14,2%), vile turistice (13,5%), pensiuni turistice (12,7%), bungalouri (12,6%), hosteluri (11,8%) şi pensiuni agroturistice (11,4%).
Sursa: www.insse.ro
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna aprilie 2021 de 330.800, în creştere cu 129,2% faţă de luna aprilie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 85,9%, respectiv 9,8% din numărul total de sosiri.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna aprilie 2021 de 615.200, în creştere cu 335,3% comparativ cu luna aprilie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 73,5%, respectiv 25,9% din numărul total de plecări.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021 au însumat 1,859 milioane, în creştere cu 4,5% faţă de perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2020.
Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 95,2%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4,8%.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,6% din total turişti străini), iar dintre aceştia 73,1% au fost din ţările Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021 au însumat 3,461 milioane, în scădere cu 1,4% faţă de cele din perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2020.
Din numărul total de înnoptări, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 94,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 5,9%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 74,4% au fost din ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în primele patru luni ale acestui an a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 16,9% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 5,1 puncte procentuale faţă de perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2020.
Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (30,8%), hoteluri (19,7%), vile turistice (16,1%), cabane turistice (14,2%), pensiuni turistice (13,8%), bungalouri (13,2%), popasuri turistice (13,1%), hanuri (12,7%), căsuţe turistice (12,5%), pensiuni agroturistice (12,4%) şi hosteluri (11,7%).
Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Braşov (292.800), Bucureşti (180.200) şi Prahova (122.300) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari de asemenea în Braşov (572.800), Bucureşti (291.800) şi Prahova (247.300).
Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (10.900), Italia (9.200), Franţa (6.500), Ungaria şi SUA (fiecare cu câte 4.500), Republica Moldova (4.200) şi Regatul Unit (3.800).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021 de 1,275 milioane, în scădere cu 39,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 87,8% cel rutier şi respectiv 8,4% cel aerian, din numărul total al sosirilor.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021 de 2,466 milioane, în scădere cu 40,8%. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 79,3% cel rutier, iar 20,1% cel aerian, din numărul de plecări. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/Capitalizarea BID va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 milioane euro
Banca de Investiții și Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susținerea investițiilor, creșterea absorbției fondurilor europene și dezvoltarea competitivității economiei, iar capitalizarea inițială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 mi
Program de guvernare/Construirea de 50 de centre respiro pentru persoane cu dizabilități și vouchere de 8.000 de euro pentru tehnologii asistive
Integrarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii prin parteneriate între instituții publice și mediul privat, lansarea unei platforme de angajare asistată, extinderea serviciilor și acordarea de vouchere pentru tehnologii asistive sunt printre măsurile prevăzute în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solid
Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective
Guvernul va sprijini utilizarea pieței de capital pentru finanțarea companiilor românești, atragerea economiilor populației către investiții productive și creșterea transparenței companiilor la care statul deține participații, fără afectarea controlului strategic al statului acolo unde acesta este necesar, se arată în programul de guvernare propus de prim
Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri
Proiectele de digitalizare finanțate prin PNRR vor fi finalizate în termen, îndeplinind toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană, iar digitalizarea Ministerului de Finanțe, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române va continua și va presupune modernizarea întregului mediu aplicativ pe fundația creată prin
Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale
Eficientizarea și reorganizarea structurilor subordonate și/sau în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, absorbția a 100% din granturi și a minimum 60% din credite din cadrul PNRR și implementarea măsurilor pentru simplificarea, debirocratizarea, descentralizarea și digitalizarea ministerului și a autorităților subordonate, în coordonare
Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral
Indexarea pensiilor începând cu anul 2027, digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari și dezvoltarea a 2.000 de servicii sociale integrate în mediul rural sunt printre obiectivele avute în vedere de Cabinetul Veștea în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'.
Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document
Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029 (N+2) din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027 reprezintă unul dintre obiectivele generale ambițioase cuprinse în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Adrian Veștea, dat publicității duminică. Conform sursei, principalele direcții de acțiune sunt: posibi
Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi
Reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Consilii de Administrație formate din profesioniști și prioritizarea contractelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află printre obiectivele Guvernului Veștea, conform programului de guvernare, publicat duminică sear
Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă
Protejarea puterii de cumpărare a populației, creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 și sprijinirea categoriilor vulnerabile se numără printre obiectivele generale cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'. Documentul mai
Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an
Menținerea ratingului suveran la nivelul gradului investițional (investment grade) din partea principalelor agenții de rating (S&P, Moody's și Fitch) este un obiectiv crucial, însă reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de timp de maximum un an, se arată în programul de guvernare propus
Program de guvernare/Ministerul Finanțelor își va întări rolul de centru de analiză, fundamentare și coordonare a politicilor fiscal-bugetare
Consolidarea capacității administrative a Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române, printr-o mai bună organizare a structurilor interne, clarificarea atribuțiilor între nivelul central, regional și teritorial și îmbunătățirea coordonării instituționale reprezintă unul dintre obiectivele avute &
Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE
Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi în funcție de spațiul fiscal disponibil și de capacitatea de creștere a gradului de îndatorare, dar mai ales finalizarea responsabilă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor rămase, sunt obiectivele generale cuprinse
Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei
Deficitul bugetar cash trebuie redus la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea la capitolul Finanțe. 'România a pornit d
Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române
Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române, dar și continuarea clarificării statutului juridic al patrimoniului imobiliar al acestei companii de stat sunt două dintre țintele cuprinse în programul de guvernare făcut public duminică seara de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea și echipa sa. De asemenea, se propune &i
Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare
Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, atingerea mediei UE în ceea ce privește gradul de digitalizare al statului, precum și reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziții software și hardware și flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie, sunt câteva dintre obiectivele cuprinse în programul de gu