Peste 300 de rachete antigrindină au fost lansate în perioada 22 - 28 mai din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină, pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie, a anunţat, vineri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

"În perioada 22 - 28 mai 2021, din punctele de lansare (PL) ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP), au fost lansate 305 rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie. Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervenţiilor active în atmosferă din cadrul unităţilor Sistemului", se arată într-un comunicat al MADR, remis AGERPRES.

Cele mai multe rachete au fost lansate din UCCG Oltenia şi Prahova, respectiv 151 şi 131, iar 23 din UCCG Iaşi.

Potrivit sursei citate, sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie - 15 octombrie 2021, pentru toate Unităţile din structura SNACP.

În intervalul 15 aprilie - 28 mai, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total 536 de rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiş şi Moldova 1 Iaşi.

Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează în acest an o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 hectare, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL). Acestea aparţin Unităţilor Prahova, care asigură, cu 22 de PL, protecţia culturilor agricole în judeţele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; Iaşi, care asigură cu 12 PL protecţie pentru judeţele Iaşi şi Vaslui; Vrancea - 10 PL (judeţele Vrancea şi Galaţi); Oltenia - 17 PL (judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi); Timiş - 4 PL (Timiş). Alte 41 PL din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare şi punere în funcţiune pe parcursul acestui an.

Aceste activităţi au scopul de a reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor) - respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornadele.

În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate de Executiv, prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Potrivit MADR, obiectivul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole etc.), precum şi a comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

"În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acţionează ca un mecanism de prevenţie şi protecţie ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecţia culturilor agricole, ci şi a comunităţilor locale şi a bunurilor publice şi private din zonele de intervenţie", se mai precizează în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)