În ştirea cu titlul ''Oamenii pot intra într-o situaţie de criză şi fraudează pentru că au nevoie de mulţi bani (consultant)'', difuzată joi, la ora 10:56, pe fluxul Economic Intern, declaraţia îi aparţine lui Ionuţ Neacşu, psiholog şi negociator în situaţii de criză.

Redăm ştirea în forma corectă:

Oamenii pot intra într-o situaţie de criză şi fraudează pentru că au nevoie de mulţi bani (psiholog)

Oamenii pot intra, la un moment dat, într-o situaţie de criză şi fraudează chiar propria companie deoarece au nevoie de foarte mulţi bani pentru că au jucat la cazinou, de exemplu, a afirmat, joi, într-un eveniment de specialitate, Ionuţ Neacşu, psiholog şi negociator în situaţii de criză.

"Ce este, de fapt, frauda? Din perspectiva mea, este un furt şi furtul este un cuvânt de care noi, sincer, ne cam ferim. De mici am fost învăţaţi că a fura este ceva rău, este ceva ilegal, nu este etic. Noi vrem să fim oameni bun, nu răi. Putem da o definiţie răului? De ce oamenii răi fraudează? Răul apare atunci când ceea ce vine din noi nu este fructificat şi atunci apare lenea, nesimţirea faţă de noi şi faţă de cei din jurul nostru, apare egoismul, lăcomia. Nu uitaţi niciodată un lucru: răul nu are substanţă proprie, ci este alimentat tocmai de aceste comportamente despre care v-am vorbit. Atunci ne întrebăm de ce un angajat fraudează compania? Gândiţi-vă că creierul nostru primeşte foarte multe informaţii de la simţurile noastre - vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv şi gustativ. Din păcate, doar atunci când pierdem aceste simţuri ne dăm seama cât de valoros este acel simţ. Aceste simţuri transmit către creierul nostru informaţii în fiecare secundă, aproximativ două milioane de biţi pe secundă. Numai că creierul nostru nu poate să proceseze mai mult de 2.000 de biţi de informaţii pe secundă. Deci, cum alege creierul nostru să proceseze din cele două milioane de biţi de informaţii pe secundă cele 2.000 de biţi pe secundă? Aşa ajungem la diferenţa dintre bine şi rău. Creierul procesează şi validează propriile credinţe, valori şi obiceiuri, practic cei şapte ani de acasă", a explicat Neacşu.

Acesta a adăugat că imaginea unui candidat, afişată la un interviu, se poate disipa ulterior, însă angajatorul trebuie să ştie că angajaţii au nevoie de foarte multă atenţie pentru a ajunge să vorbească despre problemele personale.

"Dacă credinţa mea este că doar dacă fraudez, doar dacă fur o să am o viaţă bună, eu şi familia mea, asta am să fac. Dacă acasă am văzut că părinţii mei fraudau şi le mergea bine, observ prietenii mei că fraudează şi le merge bine, de ce nu şi eu să fraudez? Când este vorba de neatenţie, se poate corecta foarte uşor, dar atunci când vorbim de obiceiuri, credinţe şi valori e mult mai complicat. Noi, oamenii, avem foarte multă nevoie de atenţie, de apreciere, să fim ascultaţi. Fiecare angajat are povestea lui. Într-adevăr, atunci când se angajează, la interviu, poate să vină cu o anumită imagine, dar ulterior aceasta se disipează şi rămâne angajatul aşa cum este el. Dacă eu, ca angajator, sunt atent şi îi dau atenţie angajatului, acesta se deschide în faţa mea şi începe să vorbească despre problemele lui. Oamenii pot intra, la un moment dat, într-o situaţie de criză şi fraudează pentru că au nevoie de foarte mulţi bani că au jucat la cazinou, de exemplu. De unde fac rost de bani? Din propria companie, pentru că acolo ştiu care sunt punctele sensibile. Sau are o persoană foarte apropiată care e foarte bolnavă şi are nevoie de bani...", a menţionat psihologul.

Specialiştii în investigaţii corporate au organizat, joi, la Bucureşti, primul Summit antifraudă din România, la care sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor şi asociaţiilor de profil. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)