O problemă mare în România este că nu aveam o strategie pentru decarbonizarea transportului, pentru încurajarea transportului verde, pentru încurajarea transportului pe căi ferate, a afirmat, vineri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, la o dezbatere pe tema PNRR.

România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind nouă reforme majore care vor fi incluse în PNRR, în urma discuţiilor de la Bruxelles dintre cele două părţi. Premierul Florin Cîţu şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au avut săptămâna aceasta întâlniri la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

"Pe partea de transport cred că suntem foarte aproape de acceptarea componentei de transport, aşa cum am propus-o. O problemă mare în România este că nu aveam o strategie pentru decarbonizarea transportului, pentru încurajarea transportului verde, pentru încurajarea transportului pe căi ferate. Situaţia este foarte simplă: modul în care este taxat transportul în România favorizează/încurajează firmele să folosească drumurile naţionale şi aş spune şi autostrăzile, dar nu le avem, în defavoarea căilor ferate, a transportului de marfă pe calea ferată şi, atunci, în primii ani vom crea sistemul digital de urmărire a mărfurilor şi apoi vom taxa transportul de mărfuri pe cantitate şi pe distanţa parcursă adică, practic, plăteşti pentru drumuri cât consumi. Nu ca acum, când ai o rovinietă fixă pe an, şi toată lumea plăteşte la fel, indiferent de cât transporţi. Nu este o mărire a taxării, ci o reaşezare a taxării pe bază de cât consumi. Şi drumurile publice sunt o resursă ca toate celelalte resurse şi trebuie taxate în funcţie de cât le utilizezi", a precizat Ghinea, la dezbaterea organizată de Expert Forum.

Totodată, ministrul Investiţiilor a menţionat că este prima oară când România îşi asumă prin acest 'concept paper' şi prin promisiunea făcută împreună cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, cota de 34% pentru energie regenerabilă în coşul de energie până în 2030.

"Evident că va trebui să venim cu nişte indicatori intermediari pe perioada de implementare a PNRR până în 2026", a mai spus el.

În ceea ce priveşte reforma pensiilor, ministrul a precizat că, în cazul în care vor exista creşteri, vor fi prioritizate pensiile mici, iar pensiile speciale vor fi reaşezate în funcţie de spaţiul constituţional.

"Pe partea de reformă a pensiilor, avem aceste recomandări de ţară recurente de mai mulţi ani în rapoartele din semestrul european, unde constatarea este că sistemul de pensii din România este dezechilibrat, în sensul în care nu este sustenabil, trage bani de la buget în fiecare an şi nu este echitabil, în sensul în care este o diferenţă prea mare între pensiile mici şi pensiile mari şi mai ales pensiile speciale. Ne angajăm aici: să nu avem creşteri de anvelopă de pensii. Dacă este să creştem, să prioritizăm pensiile mici la creşteri. Creşterea să fie pe o formulă matematică, care să ţină cont de indicatori statistici, deci nu să dăm creşteri din pix populiste, adică cam tot ce a făcut PSD-ul în anii anteriori, dar invers. PSD a dat creşteri din pix, a dezechilibrat bugetul, la ăia care aveau mai mult le-a crescut şi mai mult, au introdus noi pensii speciale şi tot aşa, de unde avem această problemă uriaşă şi, evident, să reaşezăm pensiile speciale. Nu puteam să ne angajăm mai mult decât aveam spaţiul constituţional pe deciziile Curţii Constituţionale. În acest 'concept paper' spunem că facem reforma pensiilor speciale, dar evident cât avem spaţiu constituţional", a explicat acesta.

Potrivit ministrului, pe partea de Justiţie, reformele "sunt cele cuprinse în MCV (mecanismul de cooperare şi de verificare, n.r.) plus o nouă strategie anticorupţie şi o creştere semnificativă a valorii prejudiciilor recuperate şi a bunurilor confiscate". AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)