Fitch Ratings a confirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale oraşelor Bucureşti, Braşov, Oradea şi Buzău la ''BBB minus'', perspectivele asociate fiind negative, informează un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Decizia vine după ce, luna trecută, Fitch a confirmat ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade" (recomandat pentru investiţii).

Confirmarea ratingurilor Bucureştiului reflectă opinia nemodificată a Fitch potrivit căreia pe termen mediu performanţa operaţională şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu a altor oraşe care beneficiază de un calificativ ''BBB minus'', în pofida unei aşteptate scăderi a activităţii economice provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României la "bbb plus", în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României (rating "BBB minus" / perspectivă negativă).

Bucureştiul este expus la riscul de refinanţare, există trei emisiuni de obligaţiuni (de 555 milioane de lei fiecare), care vor avea scadenţa în 2022, 2025, 2028 şi un împrumut de 555 milioane de lei cu scadenţa în 2023. Împrumutul a fost acordat în aprilie 2020 de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a refinanţa datoria ajunsă la scadenţă.

Încetinirea economică cauzată de pandemie ar putea continua să ducă la discrepanţe între cheltuielile şi veniturile operaţionale, slăbind şi mai mult rezultatele operaţionale ale oraşului în 2021. Bilanţul operaţional al Bucureştiului a scăzut la 718 milioane de lei în 2020, sau 17% din venitul operaţional, de la 880 milioane de lei în 2019, şi este sub media de 750 milioane de lei din perioada 2016 - 2019. Fitch se aşteaptă ca bilanţul operaţional să se reducă şi mai mult în 2021, înainte de a se îmbunătăţi moderat în perioada 2022 - 2025, iar datoria ajustată să depăşească 4,3 miliarde de lei la finalul lui 2025, de la 3,2 miliarde de lei la finalul lui 2020.

Bucureştiul este capitala României, cu o populaţie de aproximativ 1,80 milioane de locuitori, şi este responsabil de peste 20% din economia ţării, iar nivelul local de bogăţie este de peste trei ori mai ridicat decât media naţională.

Ratingul Bucureştiului este limitat de ratingul suveran al României. În opinia agenţiei de evaluare financiară, profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României "bbb plus" reflectă o combinaţie între nivelul mediu redus al profilului de risc şi o evaluare a sustenabilităţii datoriei la "aa".

În privinţa Braşovului, confirmarea ratingurilor reflectă opinia Fitch că performanţa operaţională şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu a altor oraşe care beneficiază de un calificativ ''BBB minus'' pe termen mediu. Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al Braşovului la "bbb plus", reflectând o combinaţie între nivelul mediu redus al profilului de risc şi o evaluare a sustenabilităţii datoriei la "aa", în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României, ratingurile oraşului fiind limitate de cele ale României.

Situat în centrul României, Braşovul este reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul Braşov, şi avea 289.502 locuitori la 1 ianuarie 2020, fiind al şaptelea mare oraş din România.

În cazul municipiului Oradea, confirmarea ratingurilor reflectă aşteptările Fitch că performanţa oraşului în 2021 va rămâne robustă şi rezilientă la scăderea activităţii economice cauzată de pandemie. Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al municipiului la "bbb plus", în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României, ratingurile oraşului fiind limitate de cele ale României.

Oradea (cu aproximativ 196.000 de locuitoru) este capitala judeţului Bihor, din nord-vestul României. Economia oraşului este mai puţin dependentă de ciclul economic decât alte oraşe industrializate. Oraşul şi-a diversificat profilul economic şi a înfiinţat un parc industrial, care a devenit cel mai mare angajator al oraşului, în urma investiţiilor private de peste 300 milioane de euro şi a celor publice de 25 milioane de euro.

În pofida unei economii mai slabe în 2020-2021, din cauza impactului pandemiei, Oradea încă arată un profil financiar solid, sustenabilitatea rdatoriei rămânând în categoria "aa". Rezultatele din 2020 sprijină rezilienţa fiscală a oraşului la şocuri, dar această evaluare ar putea fi revizuită în scădere în cazul în care scăderea activităţii economice pe plan global va dura mai mult decât se estima, avertizează Fitch.

În cazul municipiului Buzău, confirmarea ratingurilor reflectă opinia Fitch că performanţa operaţională şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu a altor oraşe care beneficiază de un calificativ ''BBB minus'' pe termen mediu, în pofida unei aşteptate scăderi a activităţii economice provocate de pandemie. Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al municipiului la "bbb minus", în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României, ratingurile oraşului fiind limitate de cele ale României.

Cu o populaţie de peste 133.000 de locuitori, Buzăul este situat în regiunea Muntenia şi este un nod de cale ferată în sud-estul României, legând Bucureştiul de Moldova şi Transilvania de litoralul Mării Negre. Economia oraşului este împărţită între agricultură şi industrie.

Comparativ cu alte oraşe care beneficiază de rating din partea Fitch (Braşov şi Bucureşti), oraşul are un ritm de creştere mai lent, ceea ce e de aşteptat ţinând cont că este situat într-o regiune mai puţin dezvoltată a României, apreciază Fitch. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Anda Badea)