Recensământul General Agricol (RGA) - runda 2020 se va desfăşura în perioada 10 mai - 31 iulie 2021, cu scopul de a colecta, prelucra şi disemina datele privind structura exploataţiilor agricole din România, principiul de bază fiind utilizarea terenurilor şi deţinerea animalelor.

"Recensământul General Agricol este o acţiune de mare anvergură care va asigura informaţiile complexe şi datele statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploataţiilor agricole necesare fundamentării programelor şi politicilor agricole şi de dezvoltare rurală. Legislaţia europeană referitoare la structura exploataţiilor agricole şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) prevăd organizarea şi efectuarea de recensăminte generale agricole la intervale de 10 ani", se arată într-o postare pe site-ul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Datele şi informaţiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafeţelor agricole şi/sau deţinătorii de efective de animale.

Ca ţară cu cele mai multe şi printre cele mai mici exploataţii agricole, România deţine circa 33% din numărul total de exploataţii agricole din Uniunea Europeană, cu o dimensiune medie de circa 3,6 hectare/exploataţie, cu mult mai mică decât dimensiunea medie de la nivelul uniunii, de 16,6 hectare/exploataţie, importanţa rezultatelor recensământului agricol devine evidentă pentru fundamentarea Politicii Agricole Comune care să asigure ţării noastre un sector agricol competitiv şi durabil.

Potrivit sursei citate, informaţiile vor permite urmărirea şi a unor indicatori statistici de agri-mediu care măsoară impactul agriculturii asupra mediului.

Astfel, se vor putea susţine dezbateri cu privire la o serie de politici, inclusiv politica agricolă comună, politica de dezvoltare rurală, politicile de mediu şi aşa-numitul Acord verde.

"Datele vor contribui la identificarea şi aflarea răspunsurilor la o gamă largă de probleme structurale care ar putea ajuta la elaborarea politicilor, cum ar fi: Cine va face agricultură în viitor având în vedere structura pe grupe de vârstă a fermierilor? Câte femei mai lucrează în agricultură? Dispar fermele familiale? Devine agricultura dominată de marile întreprinderi? Există o creştere a ponderii agriculturii ecologice? Cum influenţează agricultura atât în mod pozitiv cât şi negativ mediul? Cum se schimbă metodele de producţie?", precizează MADR.

Conform metodologiei Uniunii Europene, la toţi indicatorii referitori la suprafeţele agricole se aplică principiul utilizării, iar la cei referitori la efectivele de animale se aplică principiul proprietăţii. Datele vor fi colectate la nivelul întregii exploataţii agricole indiferent în câte locaţii utilizează suprafeţe agricole sau deţine efective de animale, subliniază ministerul de resort.

Colectarea acestor date se va face sub forma unui interviu faţă în faţă cu şeful exploataţiei agricole cu şi fără personalitate juridică, după caz, sau cu o altă persoană din cadrul acesteia care poate furniza informaţiile solicitate, prin intermediul unui chestionar electronic instalat pe un echipament informatic portabil.

Pregătirea, organizarea şi efectuarea recensământului se realizează de către Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu structurile teritoriale din subordinea acestora, sub coordonarea şi controlul Comisiei Centrale pentru Recensământ, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că Recensământul General Agricol 2020 va evidenţia schimbările intervenite de la Recensământul General Agricol 2010, referitoare la caracteristicile structurale ale exploataţiilor agricole, în ceea ce priveşte situaţia suprafeţelor agricole utilizate, a suprafeţelor aflate sub restricţii de mediu, a efectivelor de animale şi adăposturile pentru animale, a persoanelor care au lucrat în agricultură, măsurile de dezvoltare rurală, etc.

"Rezultatele Recensământului General Agricol trebuie să răspundă atât cerinţelor europene pentru respectarea criteriilor de comparabilitate internaţională, cât şi cerinţelor naţionale, asigurând informaţii care vor fi utilizate de către decidenţi politici, cercetători, fermieri şi publicul larg, pentru a înţelege mai bine starea şi structura sectorului agricol şi impactul agriculturii asupra mediului. Recensământul va furniza indicatori statistici pentru monitorizarea şi evaluarea Politicii Agricole Comune care, în anul 2018, a sprijinit fermierii europeni cu 58,82 miliarde euro, sumă ce a reprezentat aproape 40% din bugetul global al Uniunii Europene", menţionează reprezentanţii MADR.

Potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în etapa de pregătire a RGA s-a desfăşurat şi un recensământ de probă, în perioada 12 - 23 octombrie 2020, în scopul verificării practice şi îmbunătăţirii aspectelor organizatorice şi tehnice prin care a fost evaluată claritatea întrebărilor incluse în chestionar şi au fost testate procedurile şi instrumentarul de colectare a datelor de la exploataţiile agricole.

"Testarea a asigurat faptul că noua rundă a Recensământului General Agricol, pentru care colectarea datelor în anul 2021, va fi bine organizată, se va desfăşura în bune condiţii şi va permite obţinerea unor rezultate statistice de calitate, necesare atât pentru susţinerea programelor şi politicilor agricole europene, cât şi a celor naţionale", arată INS.

Având în vedere condiţiile diferite la nivelul ţării privind evoluţia ratei de infectare cu virusul Sars-Cov2, s-au impus o serie de măsuri care să limiteze riscul de infectare atât al angajaţilor direcţiilor teritoriale de statistică, dar şi al reprezentanţilor explotaţiilor agricole. În acest sens, mărimea eşantionului (numărul de exploataţii selectate) şi modalitatea de colectare a datelor s-au adaptat în funcţie de situaţia generată de rata infectării cu COVID-19 de la nivelul fiecărui judeţ, inclusiv în localităţile selectate pentru recensământul de probă.

Colectarea datelor a fost realizată de către reprezentaţii direcţiilor teritoriale de statistică, prin interviu, faţă în faţă sau telefonic. Coordonatele GIS aferente exploataţiilor agricole selectate au fost colectate, acolo unde a fost posibil, prin deplasare la sediul/domiciliul exploataţiei agricole, fără contact direct între recenzor şi reprezentanţi ai exploataţiei agricole.

La recensământul de probă de anul trecut au participat reprezentanţii a circa 4.500 de exploataţii agricole cu şi fără personalitate juridică, selectaţi aleatoriu din toată ţara, după metode ştiinţifice.

Din datele publicate de INS privind istoria recensămintelor agricole în România reiese că prima acţiune de acest gen la care se regăsesc caracteristicile fundamentale ale recensămintelor moderne a fost efectuată în anul 1838 în Ţara Românească. Aceasta cuprindea atât caracteristici demografice, cât şi caracteristici pentru evaluarea stadiului de dezvoltare a agriculturii (suprafeţele cultivate cu cereale, numărul animalelor pe specii, pomicultura, viticultura şi zonele de sericicultură).

Primul recensământ al populaţiei şi agriculturii, din perioada 1859 - 1860, a fost efectuat de către cele două oficii de statistică din Ţara Românească şi Moldova, după unirea Principatelor Române. O deosebită importanţă au prezentat recensămintele animalelor domestice din anii 1900 şi 1916, efectuate cu metode moderne de organizare, recomandate de către Institutul Internaţional de Statistică.

În anul 1930, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a hotărât să efectueze primul recensământ agricol din ţara noastră, acţiune care a fost abandonată, însă, la cererea Direcţiei recensământului populaţiei pentru a nu afecta pregătirea şi desfăşurarea Recensământului populaţiei din 29 decembrie 1930.

Conform INS, recensământul agricol din anul 1941, care a fost prima lucrare sistematică de acest gen efectuată în România, s-a derulat în cursul lunii aprilie, concomitent cu cel al populaţiei. După Al Doilea Război Mondial, primul recensământ agricol cu caracter general a fost efectuat în anul 1948.

De asemenea, între anii 1951 şi 1989, au fost efectuate numai recensăminte specializate, după cum urmează: recensămintele animalelor domestice, în perioada 1951-1989, care au fost realizate anual sau la intervale de patru ani, respectiv recensămintele viilor şi pomilor - în anii 1964 şi 1979.

După anul 1990, primul recensământ general agricol s-a întocmit în 2002, urmat de cel din anul 2010.

Runda 2020 a recensământului general agricol este impusă de obligaţia României de a respecta legislaţia europeană în domeniul statistic, precum şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, conform cărora fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensământ general agricol o dată la zece ani.

După anul 2002, în perioadele intercensitare, au fost efectuate anchete structurale în agricultură (micro-recensăminte) în anii 2005, 2007, 2013 şi 2016. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lăzăroiu)