Economiile europene sunt ameninţate de creşterea insolvenţelor companiilor, în cazul în care statele membre nu reuşesc să efectueze o tranziţie uşoară de la sprijinul de lichiditate către un sprijin de solvabilitate ţintit şi o restructurare eficientă a datoriilor pentru firmele viabile, se arată în Raportul săptămânal al ASF 'Tendinţe şi riscuri pe pieţele financiare locale şi internaţionale'.

Potrivit celor mai recente date ale ESRB (European Systemic Risk Board) care analizează riscurile faţă de stabilitatea economică şi financiară ale unui potenţial val de insolvenţe, în cele mai multe state membre, nivelurile datoriilor corporative au crescut cu mai multe procente comparativ cu nivelurile pre-COVID-19. Majorarea datoriilor induce riscul unui val de insolvenţe şi al unei redresări economice lente.

"Autoritatea este extrem de atentă la riscurile semnalate, iar acţiunile noastre de supraveghere şi control au tocmai scopul asigurării stabilităţii pieţelor pe care le supraveghem şi al corectării practicilor care pot ascunde deficit de solvabilitate la unii operatori din piaţă. Acolo unde semnalăm deficienţe, impunem măsuri de redresare financiară, iar dacă acestea nu sunt respectate, venim cu sancţiuni oricât de dure va fi necesar", a declarat preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu.

În materialul ESRB, citat de Raportul săptămânal al ASF, se arată că guvernele trebuie să consolideze politicile de sprijin pentru a evita impactul destabilizator al insolvenţelor. Prioritatea statelor membre este să creeze condiţiile potrivite pentru restructurarea eficientă a datoriilor.

Totodată, schimbările recente ale Cadrului temporar de ajutor de stat al Comisiei Europene permit guvernelor să convertească împrumuturile publice şi garanţiile în granturi pentru a ajuta companiile să reziste efectelor negative ale pandemiei.

"Guvernele pot folosi astfel de măsuri pentru a contribui la restructurarea datoriilor, oferind în acelaşi timp stimulente de restructurare creditorilor privaţi şi mai ales băncilor, pentru a pune companiile pe o bază financiară solidă, prin valorificarea expertizei sectorului financiar în evaluarea viabilităţii afacerilor. Pentru a evita hazardul moral, este important să se asigure armonizarea între interesele autorităţilor publice şi cele ale băncilor, atunci când sunt restructurate datoriile companiilor.", se menţionează în document.

În plus, potrivit ASF, trebuie folosite sau dezvoltate, în cazul în care nu există, proceduri de insolvenţă eficiente pentru companiile care nu mai sunt viabile în etapa post-COVID. Astfel, politicile trebuie orientate către reconstrucţia economiei şi dinamizarea adaptării la schimbările structurale faţă de încercarea de a prezerva economia ante-pandemie.

Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. ASF contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)